10 definiții pentru trâmbițar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
trâmbițar sm [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 56/27 / V: (îvp) ~icer, (înv) ~iu, trimbicer, (reg) tâmbri~ / Pl: ~i / E: trâmbiță + -ar] 1 (Îvp) Trâmbițaș (1). 2 (Bot; reg) Catalpă (Catalpa bignonioides).
tâmbrițar sm vz trâmbițar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trâmbicer sm vz trâmbițar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trâmbițariu sm vz trâmbițar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trimbicer sm vz trâmbițar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRÎMBIȚAR, trîmbițari, s. m. (Rar) Trîmbițaș. Celuia ce înțelege, țînțaru-i e trîmbițar; Iar celui ce nu-nțelege, tobe, surle-s în zadar. PANN, P. V. II 14.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRÎMBIȚAR, trîmbițari, s. m. (Rar) Trîmbițaș. – Din trîmbiță + suf. -ar.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRÂMBIȚAR s. v. gornist, trâmbițaș, trompet, trompetist.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
trîmbițar s. v. GORNIST. TRÎMBIȚAȘ. TROMPET. TROMPETIST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
trâmbițar, trâmbițari s. m. 1. (intl.) denunțător, informator. 2. persoană bârfitoare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
trâmbițar, trâmbițarisubstantiv masculin
- 1. Gornist, trompet, trompetist, trâmbițaș. DLRLCsinonime: gornist trompet trompetist trâmbițaș
- Celuia ce înțelege, țînțaru-i e trîmbițar; Iar celui ce nu-nțelege, tobe, surle-s în zadar. PANN, P. V. II 14. DLRLC
-
etimologie:
- trâmbiță + sufix -ar. DLRM