2 definiții pentru trifui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trifui v vz trifni


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trifuí, trifuiésc, vb. IV (reg.) a se îmbăta, a se ameți; a se sminti.

Intrare: trifui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trifui
  • trifuire
  • trifuit
  • trifuitu‑
  • trifuind
  • trifuindu‑
singular plural
  • trifuiește
  • trifuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trifuiesc
(să)
  • trifuiesc
  • trifuiam
  • trifuii
  • trifuisem
a II-a (tu)
  • trifuiești
(să)
  • trifuiești
  • trifuiai
  • trifuiși
  • trifuiseși
a III-a (el, ea)
  • trifuiește
(să)
  • trifuiască
  • trifuia
  • trifui
  • trifuise
plural I (noi)
  • trifuim
(să)
  • trifuim
  • trifuiam
  • trifuirăm
  • trifuiserăm
  • trifuisem
a II-a (voi)
  • trifuiți
(să)
  • trifuiți
  • trifuiați
  • trifuirăți
  • trifuiserăți
  • trifuiseți
a III-a (ei, ele)
  • trifuiesc
(să)
  • trifuiască
  • trifuiau
  • trifui
  • trifuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)