2 definiții pentru triconic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

triconic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr triconique] (D. planul unei biserici) în care sunt înscrise trei abside opuse intrării, racordate între ele printr-un dreptunghi.

TRICÓNIC s.n. Plan de biserică în care sunt înscrise trei abside opuse intrării, racordate între ele printr-un dreptunghi. [< fr. triconique].

Intrare: triconic
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triconic
  • triconicul
  • triconicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • triconic
  • triconicului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)