12 definiții pentru tăvălic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tăvălic [At: PRIBEAGUL, P. / V: (reg) ~ici sm, ~ig, travalâc, trăv~, trevelec, trevelici sn, trăvălică, trevelea sf / Pl: ~ici sm, ~ice, ~uri sn / E: ns cf tăvăli] (Reg) 1-3 sn Tăvălug (1-2, 5). 4 sn (Îlav) De-a ~a (sau trevelecu, treveleaca) De-a rostogolul. 5 sn Buștean folosit în construcții. 6 sn Sulul de lemn de la fântâna cu scripete. 7 sn (Îf trăvălic, trăvălice) Parte a joagărului pe care alunecă patul pe care stă bușteanul de tăiat. 8 sn Bucată de lemn care se pune la gâtul câinilor ciobănești. 9 sn (Îf trăvălic) Vălătuc. 10 sm (Bot; reg; îf tăvălici) Scaiul-dracului (Eryngium campestre).

TĂVĂLIC s. m. sau n. (Mold.) Tăvălug. Un . . . rătund tăvălic de piatră poate să stea? CD 1698, 36r; cf. CD 1770, 44r. Etimologie: cf. tăvăli.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂVĂLIC s. v. tăvălug, vălătuc.

tăvălic s. v. TĂVĂLUG. VĂLĂTUC.

Intrare: tăvălic
tăvălic substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăvălic
  • tăvălicul
  • tăvălicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tăvălic
  • tăvălicului
plural
vocativ singular
plural
tăvălig
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tăvălici substantiv masculin
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăvălici
  • tăvăliciul
  • tăvăliciu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tăvălici
  • tăvăliciului
plural
vocativ singular
plural
travalâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trăvălic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trăvălică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
treveleacă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trevelec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trevelici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)