2 intrări

53 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trepezi v vz strepezi

STERPEZI vb. IV v. strepezi.

STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezi vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).

STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezi vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).

TREPĂDA, trepăd, vb. I. Intranz. (Pop.) 1. A alerga sau a merge fără astâmpăr de colo până colo; a se agita. 2. (Despre cai) A merge la trap. [Prez. ind. și: treapăd] – Lat. trepidare.

TREPĂDA, trepăd, vb. I. Intranz. (Pop.) 1. A alerga sau a merge fără astâmpăr de colo până colo; a se agita. 2. (Despre cai) A merge la trap. [Prez. ind. și: treapăd] – Lat. trepidare.

strepezi [At: CORESI, EV. 168 / V: (reg) resp~, scrip~, stărp~, stărpiți, sterbe~, sterpeji, sterp~, ~răp~, ~păzi, ~eti, ~ripezi, ~ripiti[1], șterp~, ștr~, trebegi, trepegi, tr~, tripizi / Pzi: ~zesc / E: ns cf strepede] 1 vr (D. dinți, gură) A avea o senzație neplăcută (de astringență), de obicei din cauza consumului de fructe acre sau necoapte Si: (reg) a se sărbezi2 (4). 2-3 vtr (Fig) A deveni sau a face să devină ursuz, supărat, nervos Si: a (se) supăra, a (se) enerva (5-6). 4 vr (Mun; d. lapte; pcf) A se sărbezi2 (1).

  1. Referința încrucișată recomandă această variantă în forma: stripizi LauraGellner

stripizi[1] v vz strepezi

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: stripiti LauraGellner

trepăda [At: N. COSTIN, LET II, 153/3 / V: (îvr) trăpeda, ~eap~, ~peda, (reg) trăbă~, ~ăta, (îrg) trăp~ / Pzi: trepăd, treapăd / E: ml trepidare] (Pop) 1 vi (D. persoane) A umbla repede și fără astâmpăr de colo până colo, Si: a se agita, a se frământa, a se zbuciuma. 2 vi (D. cai) A merge la trap1 (5). 3 vt (C. i. calul) A face să meargă la trap1 (5). 4 vi A avea diaree (1).

STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. (Despre dinți) A se irita, producînd o senzație foarte neplăcută, din cauza consumului de fructe acre. Mi s-au strepezit toți dinții. TOPÎRCEANU, B. 91. Unul mănîncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții sau părinții mănîncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții (= unul face greșeala și altul trage ponosul). ◊ Tranz. Ie o înghețată, doar te-i mai răcori... De care poftești?... De alămîie?...Ba nu, că-mi strepezesc dinții. ALECSANDRI, T. I 159. La privire v-arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. DONICI, la TDRG. (Fig.) Pe Manlache îl prinsese un neastîmpăr, care i-a strepezit tot sîngele din vine. POPA, V. 251. Mizeria aceasta îl strepezea pe Pașadia. M. I. CARAGIALE, C. 134.

TREPĂDA, treapăd, vb. I. Intranz. 1. A umbla repede și fără astîmpăr încoace și încolo; a se agita, a nu-și afla locul. În marginea satului, țăranii trepădau de nerăbdare, umplînd șoseaua și împrejurimea. REBREANU, R. II 248. Trepădase toată ziua după cămătar; îl găsise din norocire. CARAGIALE, O. III 241. Ermes trepăda în sus și în jos, ca să ducă în toate părțile poruncile. ODOBESCU, S. III 270. ◊ Tranz. Pentr-o mîndră ca a mea, Multă cale-aș trepăda. BIBICESCU, P. P. 391. 2. (Despre cai) A merge în trap. [Calul] cel din mijloc, cu un cerc mare peste cap, trepăda, de-abia se puteau ține de dînsul cei doi lăturași. GHICA, la CADE. ◊ Tranz. fact. Ce-ți mai trepezi calul geaba, C-aseară s-a făcut treaba C-un voinicel mai de treabă. ȘEZ. V 32. 3. (Popular) A avea diaree.

A SE STREPEZI pers. 3 se ~ește intranz. (despre dinți și cavitatea bucală) A se irita puternic și dureros în urma consumării de alimente astringente (în special fructe acre). /cf. sterpede

A STREPEZI pers. 3 ~ește tranz. A face să se strepezească. /cf. strepede

A TREPĂDA trepăd intranz. pop. 1) A alerga încolo și încoace; a se agita. 2) (despre cai) A merge la trap. 3) A merge des undeva (de obicei, fără rost). 4) pop. A suferi de diaree. /<lat. trepidare

strepezì v. se zice de starea bolnavă a gingiilor provocată de influența unor sucuri acre (dinții strepezesc când se mănâncă mere acre sau necoapte): părinții mănâncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții. CR. [Derivat dela strepede: lit. a se înăcri ca strepedea].

trepădà v. a umbla după ceva, a alerga într’una: preoții noștri n’au mai trepădat pe la Socola CR. [Lat. TREPIDARE].

strepezésc și (maĭ rar) străp- și sterp- v. tr. (alb. strapizoj, maltratez, d. it. strapazzare, a uza prea, care vine d. pazzo, nebun. V. ștrapaț. Cp. cu mă bălăbănesc). Ostenesc dințiĭ pin acreală așa în cît să nu maĭ pot mînca: lămîĭa strepezește dințiĭ (Și intr. în L. V. dințiĭ strepezesc). V. refl. Părințiĭ mănîncă aguridă, și copiilor li se strepezesc dințiĭ (Prov.). V. știresc, zălesc.

trépăd, a v. intr. (lat. trépido, trĕpidáre, a se zbucĭuma. – El treapădă, să trepede. V. trepidez). Mă zbucĭum, mă tot duc și vin: am trepădat mult pîn’am reușit. Am diareĭe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strepezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezesc, 3 sg. strepezește, imperf. 1 strepezeam; conj. prez. 1 sg. să strepezesc, 3 să strepezească

trepăda (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. trepăd, 2 sg. trepezi, 3 treapădă; conj. prez. 1 sg. să trepăd, 3 să trepede; imper. 2 sg. afirm. treapădă

strepezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezesc, imperf. 3 sg. strepezea; conj. prez. 3 să strepezească

trepăda (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. trepăd, 2 sg. trepezi, 3 treapădă; conj. prez. 3 să trepede; ger. trepădând

strepezi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezesc, imperf. 3 sg. strepezea; conj. prez. 3 sg. și pl. strepezească

trepăda vb., ind. prez. 1 sg. trepăd, 2 sg. trepezi, 3 sg. și pl. treapădă; conj. prez. 3 sg. și pl. trepede; ger. trepădând

trepăd, trepezi 2, treapădă 3, trepede 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STREPEZI vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)

STREPEZI vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

strepezi (-zesc, -it), vb. – A produce o senzație de iritare a dinților. – Var. sterpezi. Origine incertă. Ar putea proveni din strepede, ca sp. hormiguear „a avea mîncărime”, de la hormiga; sau din lat. interpedῑre „a se prinde” (cf. REW 4494) prin intermediul unei forme *exterpedῑre și poate printr-o apropiere cu a serbezi. Alte explicații sînt la fel de îndoielnice; din sl. strupititi „a deveni aspru” (Cihac, II, 372; Conev 86); din lat. stupidῑre (Crețu 371); din strepede, dar prin intermediul ideii de „a înțepa, ca insectele strivite” (Tiktin); din lat. *extorpĭdῑre „a înțepeni” (Candrea); din serpidus < lat. serpĕre, prin intermediul alb. štrep (Philippide, II, 734); din it. strapazzare „a maltrata”, cf. alb. strapizoń (Scriban). Uz general (ALR, I, 90). – Der. strepezeală, s. f. (iritare a dinților).

trepăda (-eapăd, -at), vb.1. A umbla repede, a se zbuciuma, a se agita. – 2. A merge la trap. – 3. A avea diaree. – Var. Trans. trăpăda. Lat. trĕpĭdāre (Pușcariu 1755; Tiktin). – Der. treapăd (var. tr(e)apăt), s. n. (alergătură, trap; diaree, urdinare); trepădătoare, s. f. (plantă, Mercurialis annua), datorită folosirii ei contra diareei, cf. numele său fr. foirolle; trepăduș, s. m. (băiat de curse); trepădătură, s. f. (alergătură). Este dubletul lui trepida, vb. (a vibra puternic).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

strepezi, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria, 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX; v. și DER); cf. strepede (MDA).

strepezi, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX).

Intrare: strepezi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strepezi
  • strepezire
  • strepezit
  • strepezitu‑
  • strepezind
  • strepezindu‑
singular plural
  • strepezește
  • strepeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strepezesc
(să)
  • strepezesc
  • strepezeam
  • strepezii
  • strepezisem
a II-a (tu)
  • strepezești
(să)
  • strepezești
  • strepezeai
  • strepeziși
  • strepeziseși
a III-a (el, ea)
  • strepezește
(să)
  • strepezească
  • strepezea
  • strepezi
  • strepezise
plural I (noi)
  • strepezim
(să)
  • strepezim
  • strepezeam
  • strepezirăm
  • strepeziserăm
  • strepezisem
a II-a (voi)
  • strepeziți
(să)
  • strepeziți
  • strepezeați
  • strepezirăți
  • strepeziserăți
  • strepeziseți
a III-a (ei, ele)
  • strepezesc
(să)
  • strepezească
  • strepezeau
  • strepezi
  • strepeziseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sterpezi
  • sterpezire
  • sterpezit
  • sterpezitu‑
  • sterpezind
  • sterpezindu‑
singular plural
  • sterpezește
  • sterpeziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sterpezesc
(să)
  • sterpezesc
  • sterpezeam
  • sterpezii
  • sterpezisem
a II-a (tu)
  • sterpezești
(să)
  • sterpezești
  • sterpezeai
  • sterpeziși
  • sterpeziseși
a III-a (el, ea)
  • sterpezește
(să)
  • sterpezească
  • sterpezea
  • sterpezi
  • sterpezise
plural I (noi)
  • sterpezim
(să)
  • sterpezim
  • sterpezeam
  • sterpezirăm
  • sterpeziserăm
  • sterpezisem
a II-a (voi)
  • sterpeziți
(să)
  • sterpeziți
  • sterpezeați
  • sterpezirăți
  • sterpeziserăți
  • sterpeziseți
a III-a (ei, ele)
  • sterpezesc
(să)
  • sterpezească
  • sterpezeau
  • sterpezi
  • sterpeziseră
trepezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trebegi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
terpiți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stripizi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stărpiți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stărpezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
respezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scripezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sterbezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sterpeji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
străpezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strepăzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strepeti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stripezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: trepăda
verb (V64)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trepăda
  • trepădare
  • trepădat
  • trepădatu‑
  • trepădând
  • trepădându‑
singular plural
  • treapădă
  • trepădați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • trepăd
  • treapăd
(să)
  • trepăd
  • treapăd
  • trepădam
  • trepădai
  • trepădasem
a II-a (tu)
  • trepezi
(să)
  • trepezi
  • trepădai
  • trepădași
  • trepădaseși
a III-a (el, ea)
  • treapădă
(să)
  • trepede
  • trepăda
  • trepădă
  • trepădase
plural I (noi)
  • trepădăm
(să)
  • trepădăm
  • trepădam
  • trepădarăm
  • trepădaserăm
  • trepădasem
a II-a (voi)
  • trepădați
(să)
  • trepădați
  • trepădați
  • trepădarăți
  • trepădaserăți
  • trepădaseți
a III-a (ei, ele)
  • treapădă
(să)
  • trepede
  • trepădau
  • trepăda
  • trepădaseră
trăbăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trepeda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trepăta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
treapăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trăpeda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trăpăda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strepezi, strepezescverb

  • 1. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sărbezi
    • format_quote Mi s-au strepezit toți dinții. TOPÎRCEANU, B. 91. DLRLC
    • format_quote Ie o înghețată, doar te-i mai răcori... De care poftești?... De alămîie?... – Ba nu, că-mi strepezesc dinții. ALECSANDRI, T. I 159. DLRLC
    • format_quote La privire v-arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. DONICI, la TDRG. DLRLC
    • format_quote figurat Pe Manlache îl prinsese un neastîmpăr, care i-a strepezit tot sîngele din vine. POPA, V. 251. DLRLC
    • format_quote figurat Mizeria aceasta îl strepezea pe Pașadia. M. I. CARAGIALE, C. 134. DLRLC
    • chat_bubble Unul mănâncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții sau părinții mănâncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții = unul face greșeala și altul trage ponosul. DLRLC
etimologie:

trepăda, trepădverb

popular
  • 1. A alerga sau a merge fără astâmpăr de colo până colo; a se agita. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: agita
    • format_quote În marginea satului, țăranii trepădau de nerăbdare, umplînd șoseaua și împrejurimea. REBREANU, R. II 248. DLRLC
    • format_quote Trepădase toată ziua după cămătar; îl găsise din norocire. CARAGIALE, O. III 241. DLRLC
    • format_quote Ermes trepăda în sus și în jos, ca să ducă în toate părțile poruncile. ODOBESCU, S. III 270. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Pentr-o mîndră ca a mea, Multă cale-aș trepăda. BIBICESCU, P. P. 391. DLRLC
  • 2. (Despre cai) A merge la trap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Calul] cel din mijloc, cu un cerc mare peste cap, trepăda, de-abia se puteau ține de dînsul cei doi lăturași. GHICA, la CADE. DLRLC
    • format_quote tranzitiv factitiv Ce-ți mai trepezi calul geaba, C-aseară s-a făcut treaba C-un voinicel mai de treabă. ȘEZ. V 32. DLRLC
  • 3. A avea diaree. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.