2 definiții pentru treierătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

treierătu sf [At: POLIZU / P: tre-i~ / E: treiera1 + -(ă)tură] (Îvr) 1 Treierat1. 2 (Csc) Treieriș (3).

treĭerătúră f., pl. ĭ. Grîne treĭerate: treĭerătura din arie. Modu de a treĭera: halal treĭerătură!

Intrare: treierătură
treierătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • treierătură
  • treierătura
plural
  • treierături
  • treierăturile
genitiv-dativ singular
  • treierături
  • treierăturii
plural
  • treierături
  • treierăturilor
vocativ singular
plural