O definiție pentru trefologhiu
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
trefologhiu, trefologhii s. n. (Înv.) Carte bisericească de cult, reprezentând un extras din minei, numit și mineiul mic; antologhion. – Din gr. trefologhion.
Intrare: trefologhiu
trefologhiu substantiv neutru
substantiv neutru (N53) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)