16 definiții pentru trebnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÉBNIC, trebnice, s. n. (Rar) Molitvelnic. – Din sl. trĕbĕnikŭ.

TRÉBNIC, trebnice, s. n. (Rar) Molitvelnic. – Din sl. trĕbĕnikŭ.

trebnic2, ~ă a [At: CORESI, PS. 139/5 / V: (înv) treab~ / Pl: ~ici, ~ice / E: treabă + -nic] (Înv) 1 Trebuincios (1). 2 Capabil (1).

trebnic1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 76r/4 / Pl: ~ice / E: slv трѣвьникъ] (Bis; slm) 1 Altar1 (1). 2 Carte de ritual al bisericii ortodoxe Si: molitvelnic.

TRÉBNIC, trebnice, s. n. Carte de ritual în biserica ortodoxă; molitvelnic. Mă gătesc de-nmormîntare Cu trebnicul subsuori. La TDRG.

TRÉBNIC ~ce n. Carte de ritual ortodox care conține rugăciuni. /<sl. trĕbĕniku

trebnic n. ritual ortodox. [Rus. TRĬEBĬNIKŬ (din TRĬEBA, jertfă, slujbă bisericească)].

trebnic a. capabil: dacă nu ești trebnic la o treabă, nu-ți băga capul degeaba PANN. [Liț. de treabă].

1) trébnic n., pl. e (vsl. trĭebĭnikŭ, templu, altar, sîrb. trebnik, ritual, rus. trébnik, altar, ritual). Altar (Dos.). Ritual. Carte care conține rînduĭala trebilor bisericeștĭ.

2) trébnic, -ă adj. (d. treabă cu sufixu -nic. V. netrebnic). Rar. Trebuincĭos. Capabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trébnic (rar) s. n., pl. trébnice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TRÉBNIC s. v. altar, canon, molitvelnic, ritual, sanctuar, tipic.

TRÉBNIC adj. v. folositor, necesar, trebuincios, util.

trebnic adj. v. FOLOSITOR. NECESAR. TREBUINCIOS. UTIL.

trebnic s. v. ALTAR. CANON. MOLITVELNIC. RITUAL. SANCTUAR. TIPIC.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

trébnic, trebnice s. n. 1. Altar, jertfelnic. 2. Carte de ritual al Bis. ortodoxe, care conține rânduiala sfintelor taine și și a diferitelor slujbe religioase; evhologhiu; molitvelnic. – Dib sl. trebnikŭ.

Intrare: trebnic
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trebnic
  • trebnicul
  • trebnicu‑
plural
  • trebnice
  • trebnicele
genitiv-dativ singular
  • trebnic
  • trebnicului
plural
  • trebnice
  • trebnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trebnic

  • 1. rar Carte de ritual în biserica ortodoxă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: molitvelnic attach_file un exemplu
    exemple
    • Mă gătesc de-nmormîntare Cu trebnicul subsuori. La TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie: