opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

TRASATOR, (1) trasatori, s. m., (2) trasatoare, s. n. 1. S. m. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. 2. S. n. Trasor (1). – Trasa + suf. -tor.

TRASATOR, (1) trasatori, s. m., (2) trasatoare, s. n. 1. S. m. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. 2. S. n. Trasor (1). – Trasa + suf. -tor.

trasator, ~oare [At: IOANOVICI, TEHN. 225 / Pl: ~i, ~oare / E: trasa1 + -tor] 1 smf Lucrător care execută trasarea (3) unei piese brute Si: trasor (1). 2 sn Trasor (2).

TRASATOR2, trasatoare, s. n. Trasor1.

TRASATOR1, trasatori, s. m. Lucrător care execută trasarea unei piese brute. Covaci fusese înainte trasator la Grivița-vagoane. DUMITRIU, N. 194.

TRASATOR, -OARE s.m. și f. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. // s.n. Trasor (1). [< trasa + -tor].

TRASATOR, -OARE I. s. m. f. lucrător care execută trasarea unor piese brute. II. s. n. trasor (I, 1). (< trasa + -tor)

TRASATOR2 ~i m. Muncitor specializat în operații de trasare pe piese brute. /a trage + suf. ~tor

TRASATOR1 ~oare n. v. TRASOR. /a trage + suf. ~tor

Ortografice DOOM

trasator2 (unealtă) s. n., pl. trasatoare

trasator1 (lucrător) s. m., pl. trasatori

trasator1 (lucrător) s. m., pl. trasatori

trasator2 (unealtă) s. n., pl. trasatoare

trasator (unealtă) s. n., pl. trasatoare

trasator (lucrător) s. m., pl. trasatori

Sinonime

TRASATOR s. v. trasor.

TRASATOR s. trasor. (~ pentru trasarea liniilor.)

Intrare: trasator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trasator
  • trasatorul
  • trasatoru‑
plural
  • trasatori
  • trasatorii
genitiv-dativ singular
  • trasator
  • trasatorului
plural
  • trasatori
  • trasatorilor
vocativ singular
  • trasatorule
plural
  • trasatorilor
Intrare: trasator (s.n.)
trasator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trasator
  • trasatorul
  • trasatoru‑
plural
  • trasatoare
  • trasatoarele
genitiv-dativ singular
  • trasator
  • trasatorului
plural
  • trasatoare
  • trasatoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trasator, trasatorisubstantiv masculin
trasatoare, trasatoaresubstantiv feminin

  • 1. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Covaci fusese înainte trasator la Grivița-vagoane. DUMITRIU, N. 194. DLRLC
etimologie:
  • Trasa + -tor. DEX '09 DEX '98 DN

trasator, trasatoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Trasa + -tor. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.