2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRANSCENDENTALÍST, -Ă, transcendentaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al transcendentalismului. – Din fr. transcendantaliste.
transcendentalist, ~ă [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr transcendantaliste] 1-2 smf Adept al transcendentalismului (1-2). 3-4 a Referitor la transcendentalism (1-2). 5-6 a Caracteristic transcendentalismului (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRANSCENDENTALÍST, -Ă, transcendentaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Rar) (Adept) al transcendentalismului. – Din fr. transcendantaliste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
TRANSCENDENTALÍST, -Ă adj. Referitor la transcendentalism. // s.m. și f. Adept al transcendentalismului. [Cf. fr. transcendantaliste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRANSCENDENTALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al transcendentalismului. (< fr. transcendantaliste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
transcendentalist transcendentalistă
- 1. (Adept) al transcendentalismului.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză transcendantalistesurse: DEX '09 DEX '98 DN