3 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRACT, tracturi, s. n. (Anat.) Ansamblu de fibre sau de organe care urmează unul după celălalt, alcătuind un sistem. [Var.: tractus s. n.] – Din fr., lat. tractus.

tract3 sn [At: SCL 1977, 189 / Pl: ~e / E: fr tract, eg tract] (Iuz) 1-2 Foaie (sau broșură) de propagandă.

tract1 sn [At: CANTEMIR, HR. 67 / V: (înv) ~aht, ~așt / Pl: ~uri / E: lat tradus, ger Trakt, pn trakt] (Înv) 1 Unitate administrativ teritorială Si: district, regiune, ținut. 2 (Rar) Etaj al unei case. 3 Cale importantă de comunicație. 4 Drum (urmat de cineva). 5 Circulație (a persoanelor și a animalelor).

tract2 sn [At: PARHON, B. 166 / V: (înv) ~us / Pl: ~uri / E: lat tractus] (Med) Ansamblu de țesuturi sau de organe care se înlănțuie, formând un sistem.

TRACT, tracturi, s. n. (Învechit și arhaizant) Drum mare, șosea, cale. Moldova se găsea în mare parte goală pe tracturile cele mari. SADOVEANU, Z. C. 71. ♦ Circulație, trafic de persoane și de animale. În jurul lespedei ș-a jgheabului o mlaștină, bine frămîntată de copite și picioare, era dovadă a tractului bogat și neîntrerupt cătră luminatul scaun al Moldovei. SADOVEANU, Z. C. 94.

TRACT s.n. 1. Foaie sau broșură de propagandă. 2. V. tractus. [< fr., engl. tract].

TRACT s. n. (Mold.) 1. Ținut, regiune, district. Funtamenturile s-au aruncat pre unde acum iaste . . . Hesia, Mesnia și tot tractul carele cu numele Franconiii să cunoaște. CANTEMIR, HR.' 2. Cale de comunicație importantă. Purcegînd cu oastea spre răsărit și luînd tractul de pe ceea parte de Dunăre . . pre toti i-au biruit. CANTEMIR, HR. Etimologie: lat. tractus, germ. Trakt, pol. trakt. Cf. varmeghie; șleah.

tract n., pl. urĭ (rus. pol. germ. trakt, d. lat. tractus, prelungire, șir, întindere de drum). Sec. 18-19. Șleah, drum mare și lung. – Și traht (după rus.). V. traĭect și hățaș.

TRACTUS s. n. (Anat.) Ansamblu de fibre sau de organe care urmează unul după celălalt, alcătuind un sistem – Din fr., lat. tractus.

TRACTUS s.n. (Anat.) Ansamblu de fibre sau de organe care sunt dispuse în serie. [Var. tract s.n. / < fr., lat. tractus].

TRACTUS s. n. (anat.) ansamblu de fibre sau organe dispuse în serie. (< fr., lat. tractus)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!tract/tractus s. n., pl. tracturi/tractusuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRACT s. v. circulație, trafic.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tract (-turi), s. n. – Drum important. Lat. tractum, prin intermediul rus. trakt (Cihac, II, 418). – Der. trata (var. tracta), vb. (a negocia, a dispune; a discuta, a comunica; a se purta, a se comporta; a se supune unui tratament, a numi, a califica; a ospăta, a cinsti), din it. trattare, fr. traiter și var. înv. după lat. tractare; trată, s. f. (cambie), din it. tratta; tratat (var. înv. tractat), s. n., din it. trattato și mai înainte (sec. XVIII) din pol., rus. traktat; tratație, s. f. (ospăț, invitație); tratament, s. n., după fr. traitment; tractir, s. n. (han, birt; bordel, casă de toleranță), din rus. traktir < it. trattoria (Cihac, II, 418; Sanzewitsch 211); tractirgiu, s. m. (hangiu, birtaș), în Mold.; tractament, s. n. (rezoluție, dispoziție; invitație, ospăț), din germ. Traktament (Tiktin), sec. XIX, înv.; tractirui, vb. (a trata, a discuta, a dezbate), înv., din germ. traktieren; maltrata, vb., din fr. maltraiter.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tract, tracturi, s.n. (înv.) 1. traiect, drum, șleah. 2. ținut, regiune. 3. circulație.

highstand systems tract (engl.= HST), → cortegiu sedimentar de nivel înalt, care se depune în intervalul de timp geologic în care nivelul mării urcă lent, trece dincolo de punctul de înălțime maximă și coboară lent; astfel este depășită ruptura de pantă litorală și sedimentele se depun pe șelf și în baz. limitrofe cu apă puțin adâncă (shallow water). Cortegiul cuprinde două subunități: a) limbul de agradare (early highstand systems tract), alcătuit din seturi de parasecvențe agradaționale; b) limbul de progradare (late highstand systems tract), alcătuit din seturi de parasecvențe progradaționale spre baz. și configurație downlap peste suprafața de maximă inundare sau suprafața de transgresiune. Cortegiul este delimitat în bază printr-o suprafață de tip downlap, suprafață de maximă inundare (mfs), iar la partea superioară, printr-o limită de secvență de tip 1 (SB1) spre conti- nent sau 2 (SB2) spre baz.

lowstand systems tract (engl. LST), (rom.= cortegiu sedimentar de mare joasă) → cortegiu sedimentar de nivel scăzut care se acumulează în intervalul de timp în care nivelul mării coboară mult și repede și ajunge sub ruptura de pantă șelf-taluz; tronsonul din → curba eustatică corespunzător acestui moment este larg: el începe sub „topul” segmentului descendent al curbei, trece de cel mai jos punct al acesteia și ocupă, pe segmentul ascendent, un mic interval. În aceste condiții, depozitele formate îmbracă geometrii și faciesuri foarte diferite. Sedimentele se depun la baza taluzului sau pe taluz sub formă de: a) con de bazin (basin floor fan), alimentat de eroziunea canioanelor pe taluz și adâncimea văilor fluviale pe șelf. Baza conului coincide cu limita de secvență depozițională de tip 1 (SB1), iar topul este o suprafață de downlap; b) con de taluz (slope fan), care se accentuează în partea mediană și bazală a tuluzului și este caracterizat prin turbidide și debrite; poate fi legat de conul de bazin; topul este o suprafață de progradare de tip → downlap; c) prismă de progradare (lowstand wedge), o unitate regresivă alcătuită din seturi de parasecvențe de tip progradant și agradant, acumulate în timpul stabilizării (sau ușoarei înălțări) a nivelului mării. Poate acoperi suprafețe și unități variate; topul prismei este o suprafață transgresivă (TS) – prima suprafață de inundare majoră a șelfului.

transgressive systems tract, (engl.= TST) → cortegiul transgresiv inițiat de o mare transgresiune ce urmează unei regresiuni; de aceea, pe curba eustatică momentul este plasat pe segmentul ascendent al acestuia de o parte și de alta a punctului de inflexiune R (rise); înălțarea nivelului de bază se face rapid. Cortegiul este format dintr-o succesiune de parasecvențe retrograde care se acoperă și se depășesc treptat spre continent (cu o relație onlap față de SB1), iar spre bazin într-o relație downlap. El începe cu o suprafață tangresivă (TS-care reprezintă și baza cortegiului) și o suprafață tip downlap. Topul cortegiului îl constituie suprafața de maximă inundare – mfs. Spre faciesurile bazinale distale, suprafața de maximă inundare corespunde unui moment cu rata de sedimentare foarte scăzută; de aceea, aici apar orizonturi condensate (condensed section-SC) asociate cu sedimente pelagice și hemipelagice; în cazul exondărilor apar paleo-soluri, cruste cu săruri și carbonați etc. V. și cortegiu sedimentar.

Intrare: tract (anat.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tract
  • tractul
  • tractu‑
plural
  • tracturi
  • tracturile
genitiv-dativ singular
  • tract
  • tractului
plural
  • tracturi
  • tracturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tractus
  • tractusul
  • tractusu‑
plural
  • tractusuri
  • tractusurile
genitiv-dativ singular
  • tractus
  • tractusului
plural
  • tractusuri
  • tractusurilor
vocativ singular
plural
trașt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tract (drum)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tract
  • tractul
  • tractu‑
plural
  • tracturi
  • tracturile
genitiv-dativ singular
  • tract
  • tractului
plural
  • tracturi
  • tracturilor
vocativ singular
plural
traht
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tract (polig.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tract
  • tractul
  • tractu‑
plural
  • tracturi
  • tracturile
genitiv-dativ singular
  • tract
  • tractului
plural
  • tracturi
  • tracturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tract, tracturisubstantiv neutru

  • 1. anatomie Ansamblu de fibre sau de organe care urmează unul după celălalt, alcătuind un sistem. DEX '09 DN
etimologie:

tract, tracturisubstantiv neutru

  • 1. învechit arhaizant Drum mare. DLRLC
    • format_quote Moldova se găsea în mare parte goală pe tracturile cele mari. SADOVEANU, Z. C. 71. DLRLC
    • 1.1. Circulație, trafic de persoane și de animale. DLRLC
      • format_quote În jurul lespedei ș-a jgheabului o mlaștină, bine frămîntată de copite și picioare, era dovadă a tractului bogat și neîntrerupt cătră luminatul scaun al Moldovei. SADOVEANU, Z. C. 94. DLRLC

tract, tracturisubstantiv neutru

  • 1. Foaie sau broșură de propagandă. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.