6 definiții pentru trâmbițoi trimbițoi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trâmbițoi sn [At: ALECSANDRI, T. 916 / V: (îvr) trim~ / Pl: ~oaie / E: trâmbiță + -oi] 1-2 (Pop; aug) Trâmbiță (1) (mare).

TRÎMBIȚÓI, trîmbițoaie, s. n. Augmentativ al lui trîmbiță; trîmbiță mare; p. ext. sunetul scos de trîmbiță. Trîmbițoiul cel mare rupea zgomotos aerul în răstimpuri scurte, dese și răgușite. HOGAȘ, DR. II 108. (În forma trimbițoi) D-nu căpitan o chitit c-aș fi bun de trimbițaș și mi-o dat trimbițoiu ista, ca să mă diprind a cînta. ALECSANDRI, T. 916. – Variantă: trimbițói s. n.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trâmbițói s. n., pl. trâmbițoáie

trâmbițói s. n., pl. trâmbițoáie

Intrare: trâmbițoi
trâmbițoi substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trâmbițoi
  • trâmbițoiul
  • trâmbițoiu‑
plural
  • trâmbițoaie
  • trâmbițoaiele
genitiv-dativ singular
  • trâmbițoi
  • trâmbițoiului
plural
  • trâmbițoaie
  • trâmbițoaielor
vocativ singular
plural
trimbițoi substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trimbițoi
  • trimbițoiul
plural
  • trimbițoaie
  • trimbițoaiele
genitiv-dativ singular
  • trimbițoi
  • trimbițoiului
plural
  • trimbițoaie
  • trimbițoaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trâmbițoi trimbițoi

  • 1. Augmentativ al lui trâmbiță; trâmbiță mare.
    exemple
    • Trîmbițoiul cel mare rupea zgomotos aerul în răstimpuri scurte, dese și răgușite. HOGAȘ, DR. II 108.
      surse: DLRLC
    • D-nu căpitan o chitit c-aș fi bun de trimbițaș și mi-o dat trimbițoiu ista, ca să mă diprind a cînta. ALECSANDRI, T. 916.
      surse: DLRLC

etimologie: