2 definiții pentru totuluș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

totuluș a vz tot2

TOTULUȘ s. n. (Trans. SV) În loc. adv. Cu totuluș = cu totul. Ceartă . . . pre aceia carii preste rînd și fără samă plîng după morții lor, ca și cînd i-ară fi pierdut cu totuluș. SA, 70v; cf. SA, 92v. Etimologie: totulu + ș(i). Cf. p r i s n e (1).

Intrare: totuluș
totuluș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.