toriște sf [At: LB / V: (reg) st~, tar~, ~râș~, ~ițe, ~roș~, ~ruș~, tuli~, tur~ / Pl: ~ti / E: bg торище] 1 (Reg) Loc de odihnă al oilor și al vacilor în timpul amiezii, al nopții și al iernii Si: (reg) staniște, torină (1), zăcătoare. 2 (Reg) Loc unde se dă oilor de mâncare (iama). 3 (Reg) Loc unde pasc animalele. 4 (Reg) Adăpost pentru oi și capre. 5 (Reg) Loc din care s-a scos băligarul. 6 (Reg) Loc unde se mulg oile. 7 (Reg) Loc unde a fost stâna. 8 (Reg) Loc bătătorit. 9 (Reg) Loc de întâlnire. 10 (Reg) Adăpost pentru păstorul vitelor. 11 (Olt) Loc din apropierea șoselei unde poposesc căruțașii porniți la drumuri lungi. 12 (Reg) Loc special amenajat în care se pune cursa de prins păsări. 13 (Reg) Resturi de fân, de paie etc. din iesle sau de pe locul unde au mâncat vitele sau oile Si: (reg) ogrinji¹, tor¹ (2), torină (2). 14 (Reg; îe) A face st~ A face murdărie în jurul său, la masă. 15 (Reg; lpl) Tulpini de porumb tăiate, servind ca hrană vitelor. 16 (Mun; Olt) Gunoi¹ format din băligar și pleavă.