4 definiții pentru torhoc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

torhoc1 sn vz tohoarcă

tu(h)óc n., pl. urĭ (cp. cu trohot). Ban. Olt. Zoană, gozurĭ, rămășiță, gunoĭ de la treĭerat orĭ de la măturat, trohot, vreascurĭ putrezite și buruĭene care se pun pe gardurile de nuĭele. – Și tohóc (Izv. Sept. 1923, 22), tohác (Hațeg. Vicĭu), tuonóc și troonóc (Tel, Rev. I. Crg. 9, 126) și torhóc (Univ. 12, 12, 38; 9, 1).

Intrare: torhoc
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • torhoc
  • torhocul
  • torhocu‑
plural
  • torhocuri
  • torhocurile
genitiv-dativ singular
  • torhoc
  • torhocului
plural
  • torhocuri
  • torhocurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)