7 definiții pentru toporel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOPORÉL, toporele, s. n. (Rar) Toporaș (1). – Topor + suf. -el.

TOPORÉL, toporele, s. n. (Rar) Toporaș (1). – Topor + suf. -el.

toporel [At: MARIAN, NA. 89 / Pl: ~e / E: topor + -el] 1-2 (Reg; șhp) Toporaș (1-2).

TOPORÉL, toporele, s. n. Toporaș2. Brade, brade, am și eu un frate, Un frumos păcurărel Și are un toporel. MARIAN, Î. 108. Făcu nouă secerele Și nouă toporele. TEODORESCU, P. P. 140.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

toporél (rar) s. n., pl. toporéle

toporél s. n., pl. toporéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: toporel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toporel
  • toporelul
  • toporelu‑
plural
  • toporele
  • toporelele
genitiv-dativ singular
  • toporel
  • toporelului
plural
  • toporele
  • toporelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

toporel

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: toporaș (unealtă) 2 exemple
    exemple
    • Brade, brade, am și eu un frate, Un frumos păcurărel Și are un toporel. MARIAN, Î. 108.
      surse: DLRLC
    • Făcu nouă secerele Și nouă toporele. TEODORESCU, P. P. 140.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Topor + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09