2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

togăli vt [At: CABA, SĂL. 101 / Pzi: ~lesc / E: tog + -ăli] (Trs; înv) A comasa loturi de pământ pentru a forma o proprietate mai mare Si: (reg) a togoși.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

togălí, togălésc, vb. IV (reg.) a comasa loturi de pământ.

Intrare: togălit
togălit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • togălit
  • togălitul
  • togălitu‑
  • togăli
  • togălita
plural
  • togăliți
  • togăliții
  • togălite
  • togălitele
genitiv-dativ singular
  • togălit
  • togălitului
  • togălite
  • togălitei
plural
  • togăliți
  • togăliților
  • togălite
  • togălitelor
vocativ singular
plural
Intrare: togăli
togăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • togăli
  • togălire
  • togălit
  • togălitu‑
  • togălind
  • togălindu‑
singular plural
  • togălește
  • togăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • togălesc
(să)
  • togălesc
  • togăleam
  • togălii
  • togălisem
a II-a (tu)
  • togălești
(să)
  • togălești
  • togăleai
  • togăliși
  • togăliseși
a III-a (el, ea)
  • togălește
(să)
  • togălească
  • togălea
  • togăli
  • togălise
plural I (noi)
  • togălim
(să)
  • togălim
  • togăleam
  • togălirăm
  • togăliserăm
  • togălisem
a II-a (voi)
  • togăliți
(să)
  • togăliți
  • togăleați
  • togălirăți
  • togăliserăți
  • togăliseți
a III-a (ei, ele)
  • togălesc
(să)
  • togălească
  • togăleau
  • togăli
  • togăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)