TOPTAN adv. (Înv.) Cu grămada. ♦ (Substantivat; fam.; în loc. adv.) Cu toptanul = în cantitate mare, cu ridicata, cu grămada, angro; p. ext. foarte mult, din belșug. – Din tc. toptan.

toptan [At: (cca 1806-1807) IORGA, S. D. VI, 201 / V: (reg) toft~, ~al / E: tc toptan] (Pop) 1 av Cu grămada. 2-3 sn (Îljv) Cu ~ul sau (îvr) În ~ (Care este) în cantitate mare. 4-5 sn (Pex; îal) (Care este) foarte mult.

TOPTAN s. n. (Pop.; în loc. adj. și adv.) Cu toptanul = (care este) în cantitate mare, cu ridicata, cu grămada, angro; p. ext. (care este) foarte mult, din belșug. – Din tc. toptan.

TOPTAN s. n. (Numai în loc. adv.) Cu toptanul = (în legătură cu modul de vînzare și de cumpărare, în opoziție cu în detaliu sau cu bucata) cu ridicata, cu grămada, una peste alta, angro; p. ext. foarte mult, din belșug. Nevoia îi silea să-și vîndă cu toptanul rodul muncii și al pămîntului. PAS, L. I 262. Eu singur le cumpăram cu toptanul, biblioteci răsipite ale oamenilor bătrîni. EMINESCU, N. 79. Culesul s-a făcut în octombrie, vînzîndu-se recolta cu toptanul. I. IONESCU, P. 258. ◊ Fig. În veci nu m-oi sătura Toate bunurile lumii cu toptanul a-ți ura. HASDEU, R. V. 101.

TOPTAN n.: Cu ~ul a) cu ridicata; angro; b) în cantități foarte mari; din belșug. /<turc. toptan

toptan adv. cu toptanul, 1. cu ridicata, în opozițiune cu de-amăruntul (vorbind de vânzare): cu toptanul și banii la anul PANN; 2. cu grămada, în genere: pumni și palme cu toptanul. [Turc. TOPTAN].

toptán n. (turc. topdan, cu toptanu, d. top, pachet. V. top). Cu toptanu, cu ghĭotura, cîte mult de odată, cu rîdicata: a vinde cu toptanu (fr. en gros). Mult, prea mult: aĭ turnat la sare cu toptanu în cĭorba asta!

toftan av vz toptan

toptal av vz toptan

toptan s. n.

toptanul (cu ~) (fam.) loc. adv.

toptanul (cu ~) (fam.) loc. adv.

cu toptanul expr. (pop.) cu grămada, mult, în cantitate mare.

cu toptanul expr. (pop.) cu grămada, mult, în cantitate mare