19 definiții pentru tăfălog

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂFĂLOG, -OAGĂ, tăfălogi, -oage, adj. (Despre oameni; reg.) Cu mișcări încete, molâu. – Et. nec.

tăfălog2, ~oa a vz tofolog

TĂFĂLOG, -OAGĂ, tăfălogi, -oage, adj. (Reg.) Cu mișcări încete, molâu. – Et. nec.

TĂFĂLOG, -OAGĂ, tăfălogi, -oage, adj. Cu mișcări încete, molîu. Foaie verde foi de plop, Cucule de-ăl tăfălog, Mai coboară-n vale-n Olt. I. CR. II 301. – Variantă: tofolog, -oa (STANCU, D. 397) adj.

toflog, ~oa a, smf vz tofolog

tofolog, ~oa [At: DR. V, 235 / V: (reg) tăfăl~ a, tăfăluc sm, ~fl~ a, sm / Pl: ~ogi, ~oage / E: fo cffofolog] 1 a (Reg) Cu mișcări încete și greoaie Si: molâu, (reg) tofăit, toflogos. 2 a (Mun; Trs) Cu picioare late și greoaie. 3 sm (Olt; îf tăfăluc) Persoană care nu știe să se îmbrace. 4 sfp (Olt) Ghete mari și rupte.

tăvălúc și -úg m. (ca vălătuc, vălug, tumurug) și n., pl. e și urĭ (rudă cu vălug și vălătuc. Cp. și cu tăvălesc). Buștean rătund. Cilindru care se rostogolește pe ogor după boronit ca să se sfărîme toțĭ bulgăriĭ, orĭ pe arie ca să se desprindă grăunțele, orĭ pe un drum ca să se netezească petrișu. Cilindru de lemn (orĭ de fer) care se pune supt o greutate (de ex., o ladă de banĭ) ca s’o poțĭ muta (V. chezăș). – Și tăfălug, tefelug, pl. e, și tăfălog, pl. oage (vest).

tofológ, tăfălóc și tăpălóg, -oágă adj. (rudă cu tăpșesc, tapaligă). Munt. Trans. Cu picĭoare late și greoaĭe (ca rața).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tăfălog (reg.) adj. m., pl. tăfălogi; f. tăfăloa, pl. tăfăloage

tăfălog (reg.) adj. m., pl. tăfălogi; f. tăfăloagă, pl. tăfăloage

tăfălog adj. m., pl. tăfălogi; f. sg. tăfăloagă, pl. tăfăloage

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOFOLOG adj. v. bleg, indolent, lălâu, moale, molatic, molâu, mototol.

tofolog adj. v. BLEG. INDOLENT. LĂLÎU. MOALE. MOLATIC. MOLÎU. MOTOTOL.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tofolog, tofoloagă, s.m. și f. (reg.) 1. persoană cu mișcări încete, greoaie; molâu. 2. (la pl.) ghete mari și rupte.

tofolog, tofoloagă, (toflagă), adj. – (reg.) Om leneș, care se mișcă greu; molâu (Hotea, 2006). – Cf. fofolog (MDA).

tofolog, -i, -loagă, (toflagă), adj. – Om leneș, care se mișcă greu; molâu (Hotea 2006). – Cf. fofolog.

Intrare: tăfălog
tăfălog adjectiv
adjectiv (A64)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăfălog
  • tăfălogul
  • tăfălogu‑
  • tăfăloa
  • tăfăloaga
plural
  • tăfălogi
  • tăfălogii
  • tăfăloage
  • tăfăloagele
genitiv-dativ singular
  • tăfălog
  • tăfălogului
  • tăfăloage
  • tăfăloagei
plural
  • tăfălogi
  • tăfălogilor
  • tăfăloage
  • tăfăloagelor
vocativ singular
plural
tofolog adjectiv
adjectiv (A64)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tofolog
  • tofologul
  • tofologu‑
  • tofoloa
  • tofoloaga
plural
  • tofologi
  • tofologii
  • tofoloage
  • tofoloagele
genitiv-dativ singular
  • tofolog
  • tofologului
  • tofoloage
  • tofoloagei
plural
  • tofologi
  • tofologilor
  • tofoloage
  • tofoloagelor
vocativ singular
plural
toflog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tăfăluc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăfălog, tăfăloaadjectiv

  • 1. regional (Despre oameni) Cu mișcări încete. DEX '09 DLRLC
    sinonime: molâu
    • format_quote Foaie verde foi de plop, Cucule de-ăl tăfălog, Mai coboară-n vale-n Olt. I. CR. II 301. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.