2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

titluit, ~ă a [At: ȘINCAI, HR. III, 289 / V: (înv) ~lat, ~tulat / Pl: ~iți, ~e / E: titlui] (Înv) Care are un titlu (3) Si: denumit, intitulat, numit.

titlui [At: CANTEMIR, HR. 131 / V: (înv) ~tuia, ~tuli / Pzi: ~esc / E: titlu] (Înv) vt A da (cuiva) un titlu (3) Si: a intitula. 2 vr A purta un titlu (3) Si: a se numi, a se intitula.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TITLUÍT adj. v. denumit, intitulat, numit, poreclit, supranumit, zis.

titluit adj. v. DENUMIT. INTITULAT. NUMIT. PORECLIT. SUPRANUMIT. ZIS.

TITLUÍ vb. v. boteza, chema, denumi, intitula, numi, porecli, spune, supranumi.

titlui vb. v. BOTEZA. CHEMA. DENUMI. INTITULA. NUMI. PORECLI. SPUNE. SUPRANUMI.

Intrare: titluit
titluit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • titluit
  • titluitul
  • titluitu‑
  • titlui
  • titluita
plural
  • titluiți
  • titluiții
  • titluite
  • titluitele
genitiv-dativ singular
  • titluit
  • titluitului
  • titluite
  • titluitei
plural
  • titluiți
  • titluiților
  • titluite
  • titluitelor
vocativ singular
plural
Intrare: titlui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • titlui
  • titluire
  • titluit
  • titluitu‑
  • titluind
  • titluindu‑
singular plural
  • titluiește
  • titluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • titluiesc
(să)
  • titluiesc
  • titluiam
  • titluii
  • titluisem
a II-a (tu)
  • titluiești
(să)
  • titluiești
  • titluiai
  • titluiși
  • titluiseși
a III-a (el, ea)
  • titluiește
(să)
  • titluiască
  • titluia
  • titlui
  • titluise
plural I (noi)
  • titluim
(să)
  • titluim
  • titluiam
  • titluirăm
  • titluiserăm
  • titluisem
a II-a (voi)
  • titluiți
(să)
  • titluiți
  • titluiați
  • titluirăți
  • titluiserăți
  • titluiseți
a III-a (ei, ele)
  • titluiesc
(să)
  • titluiască
  • titluiau
  • titlui
  • titluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)