2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tiron sm [At: VARLAAM, C. 425 / Pl: ~i / E: lat tiro, -onis] 1 (Înv) Soldat tânăr la roman. 2 (Pex) Începător într-o meserie.

TIRON s.m. (Ist.) Recrut, soldat tînăr, la romani. ♦ (P. ext.) Orice începător într-o meserie oarecare. [< lat. tiro].

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TIRON (TEODOR-) lat. Tiro „recrut”. 1. Tiron luat ca pren. (17 A V 153) și ca nume de fam, în Moldova (16 A II 13 și IV 174; Tec I; Arh) etc. 2. Cu apoc,: Tirul, Vas. (Isp IV 1),

Teodor Tiron (†306 d. Hr.), sfânt martir, soldat roman în Legiunea din Pont. Nevoind să-și renege credința creștină pe care o propovăduia printre soldați, a fost martirizat în localitatea Amasia și ars de viu. Bis. îl sărbătorește la 17 februarie.

Intrare: tiron
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tiron
  • tironul
  • tironu‑
plural
  • tironi
  • tironii
genitiv-dativ singular
  • tiron
  • tironului
plural
  • tironi
  • tironilor
vocativ singular
plural
Intrare: Tiron
Tiron nume propriu
nume propriu (I3)
  • Tiron
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tiron, tironisubstantiv masculin

  • 1. istorie Recrut, soldat tânăr, la romani. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.