tireo- [At: DN³ / P: ~re-o~ / E: fr thyréo-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (Referitor la) glanda tiroidă (2).

TIREO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) glanda tiroidă”. [Pron. -re-o-, var. tiro-. / < fr. thyréo-, cf. gr. thyra – ușă].

TIREO-/TIRO- elem. „scut”, „tiroidă”. (< fr. thyréo, thyro-, cf. gr. thyreos)

TIRO- v. tireo-.

TIRO- elem. tireo-.

TIREO- „glandă tiroidă, tiroidian”. ◊ gr. thyreos „pavăză, scut” > fr. thyréo-, germ. id., engl. id. > rom. tireo-. □ ~gen (v. -gen₁), adj., de origine tiroidiană; ~megalie (v. -megalie), s. f., hipertrofie a tiroidei; ~patie (v. -patie), s. f., stare patologică a glandei tiroide; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., deplasare în jos a tiroidei; sin. tiroptoză; ~tomie (v. -tomie), s. f., deschidere chirurgicală a tiroidei; sin. tirotomie; ~trop (v. -trop), adj., s. n., (hormon) care are afinitate pentru glanda tiroidă; sin. tirotrop.

TIRO- „glandă tiroidă, tiroidian”. ◊ gr. thyra „ușă” > fr. thyro-, engl. id., it. tiro- > rom. tiro-. □ ~id (v. -id), adj., s. f., 1. adj., Referitor la tiroidă; sin. tiroidian. 2. s. f., Glandă endocrină situată pe partea anterioară a laringelui; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., tireoptoză*; ~tomie (v. -tomie), s. f., tireotomie*; ~trop (v. -trop), adj., s. n., tireotrop*.