2 intrări

36 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tinge v vz atinge

ATÍNGE, ating, vb. III. 1. Tranz. și refl. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. A atins în zbor vârful copacilor. 2. Tranz. A lovi, a izbi (ușor). L-a atins pe umăr. ♦ (Arg.) A trage cuiva o bătaie. ♦ Refl. și tranz. Fig. A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vătăma, a leza. S-a atins de instituția justiției.Fig. A jigni, a insulta, a ofensa. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa, a mișca. 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva. Nu s-a atins de bani. 4. Tranz. A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru în treacăt. ♦ Refl. (Înv.) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva. 5. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. [Perf. s. atinsei, part. atins] – Lat. attingere.

ÎNTÍNGE, întíng, vb. III. Tranz. (Pop.) A muia pâine sau mămăligă într-o mâncare. ♦ A muia ușor într-un lichid. [Perf. s. întinsei, part. întins] – Lat. intingere.

ÎNTÍNGE, întíng, vb. III. Tranz. (Pop.) A muia pâine sau mămăligă într-o mâncare. ♦ A muia ușor într-un lichid. [Perf. s. întinsei, part. întins] – Lat. intingere.

atínge [At: PSALT. SCH. 518/4 / Pzi: ating, (îrg) atind Ps: atinsei, (îrg) atinșu / E: ml attingere] 1 vt A lua contact direct, dar superficial, cu suprafața unui lucru. 2 vr (D. două obiecte) A se apropia unul de altul până când intră în contact superficial. 3 vr (D. cai; spc) A avea defectul de a-și freca picioarele din spate unul de altul în mers. 4 vt (Îe) A nu ~ pământul A dansa atât de sprinten și grațios, că nu se vede contactul cu pământul. 5 vt (Îas) A fugi foarte repede. 6 vt (Îas) A fi fericit. 7 vt A ajunge până la ceva sau la cineva. 8 vt (Îe) A ~ cerul A fi foarte înalt. 9 vt (Fig) A impresiona pe cineva. 10 vt A pune mâna pe un obiect spre a se apuca de o treabă. 11 vr A se lipi de... 12 vt (D. un subiect) A aduce vorba despre ceva în treacăt. 13 vr A mânca puțin dintr-un aliment. 14 vr A reuși să intre în posesia a ceva. 15 vr A ataca pe cineva. 16 vr A agresa sexual. 17 vtr A lovi pe cineva. 18 vtr A jigni pe cineva. 19 vt (Fig) A face aluzie la ceva sensibil. 20 vr A avea legătură cu... 21 vr (Înv; îe) Întru (sau pe) cât se ~ de... ori (Ceea) ce se ~ de... Cât despre... 22 vr (Înv) A se asemăna cu...

întinge [At: TETRAEV. (1574), 247 / V: (reg) încin~ / Pzi: înting / E: în- + ml *tingere] 1 vt A înmuia cu vârful într-un lichid. 2 vt (Pex) A înmuia pâine sau mămăligă într-o mâncare. 3 vt (Îe) A pune brânza în sticlă și a ~ pe dinafară A nu se înțelege cu cineva. 4-5 vtr (Îrg) A (se) atinge.

ATÍNGE, atíng, vb. III. 1. Tranz. și refl. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. A atins în zbor vârful copacilor. 2. Tranz. A lovi, a izbi (ușor). L-a atins pe umăr. ♦ (Arg.) A trage cuiva o bătaie. ♦ Refl. și tranz. Fig. A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vătăma, a leza. S-a atins de instituția justiției.Fig. A jigni, a insulta, a ofensa. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa, a mișca. 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva. Nu s-a atins de bani. 4. Tranz. A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru în treacăt. ♦ Refl. (Înv.) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva. 5. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. [Perf. s. atinsei, part. atins] – Lat. attingere.

ATÍNGE, ating, vb. III. 1. Tranz. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. Mi-am pipăit pe sub cămașa de noapte grumazul. Parcă aș fi atins o ronă. SADOVEANU, N. F. 87. Fiecare fir de floare pe care-l ating mă face să tresar. SAHIA, N. 24. Ceilalți jucau, nu jucau, dară zîna, cînd juca, părea că n-atinge pămîntul. ISPIRESCU, L. 39. Mă azvîrl peste gard, de parcă nici nu l-am atins. CREANGĂ, A. 50. Calul meu fugea, Iar a lui picioare iarba n-ntingea. ALECSANDRI, P. I 190 (Fig.) Simțea gindurile lui cum o ating și-o dezmiardă. VLAHUȚĂ, P. 69. ◊ (Cu arătarea instrumentului atingerii) Cu geana ta m-atinge pe pleoape. EMINESCU, O. I 120. ◊ Intranz. Da dracul, ca să-i facă în ciudă pentru că vedea că nu-i prea plăcea, atingea și mai des cu friptura sa de slănina lui Pepelea. SBIERA, P. 16. ◊ Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Cînd s-a atins de mijlocul ei [al femeii], dang! a plesnit cercul. CREANGĂ, P. 100. (Fig.) Paznic era un balaur... de care nu se atingea somnul. ISPIRESCU, U. 13. 2. Tranz. A lovi sau a izbi (cu violență). Omul cocoșat pe capră atinse spinarea udă și slăbănoagă a calului. DUMITRIU, B. F. 89. ◊ (Familiar, la imperativ) De ce nu dai, mă...? Atinge-l, se auzi un glas. PREDA, I. 64. ♦ Refl. Fig. (Mai ales în forma negativă) A aduce prejudicii, a provoca pagube; a leza. Prima datorie a oricărui cetățean este să păzească proprietatea obștească ca lumina ochilor, să nu tolereze nimănui să se atingă de ea.Tranz. (În expr.) A atinge pe cineva la pungă = a pricinui cuiva o pagubă bănească reținîndu-i o sumă sau obligîndu-l la cheltuieli nedorite de el. ♦ Fig. A ofensa. Oșlobanu, prost, prost, dar să nu-l atingă cineva cu cît îi negru sub unghie, că-și azvîrle țărnă după cap ca buhaiul. CREANGĂ, A. 78. Dar săracul nu tăcea, Cu cuvîntul îl tăia, Cu vorba că-l atingea. TEODORESCU, P. P. 297. ♦ Fig. A face aluzii jignitoare. Ștefan-vodă-nțelegea Unde baba-l atingea, Și-n gura mare-i zicea: Babă Slabă Și-nfocată, Dar la minte înțeleaptă. TEODORESCU, P. P. 519. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa. Atins de farmecul vieții. Mă simt o forță-n univers, Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. 66. Poezia care atinge, poezia cea adevărată, nu este aceea în care mișună spiritele necurate de p-aia lume. Poezia cea adevărată este aceea care vorbește inimii, iar nu fanteziei numai. BOLLIAC, O. 45. 3. Refl. (Mai ales în forma negativă; urmat de determinări introduse prin prep. «de») A se apropia sau a se alătura de cineva sau de ceva cu scopul de a trage, un profit (material sau moral), a cauza stricăciuni, a-și însuși ceva, a beneficia de ceva. El nu se atinse de comori. RETEGANUL, P. IV 12. Știți că nimeni nu s-a putut atinge de împărăția mea. ISPIRESCU, L. 12. ♦ A se ocupa, a se interesa (de ceva). Scrisorile și gazetele stau teanc, nici nu s-atinge de ele. SADOVEANU, N. F. 132. 4. Tranz. A pomeni despre un lucru în treacăt (fără a insista). Tipul lui Zlăiescu ar fi interesant, din nefericire atitorul nu ne dă mai nimica, tipul e numai atins, fără a fi zugrăvit pe deplin. GHEREA, ST. CR. II 202. ◊ Intranz. (Rar) Toate aceste fapte de care atinserăm pînă acum... se petrecută în... august (1600). BĂLCESCU, O. II 303. ♦ Refl. (Învechit) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva, a se referi la ceva. Nu trebuie să cerem de la vînători o prețuire rece și nepărtinitoare a întîmplărilor și a izbînzilor ce se ating de arta lor favorită. ODOBESCU, S. III 48. Încît s-atinge despre dreapta giudecată... nu m-agiungi nici la călcîie. ALECSANDRI, T. 1232. Această poroncă îndată s-au împlinit, dară nu știu dacă aceasta să atinge și de mine. KOGĂLNICEANU, S. 64. 5. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu) sau la un anumit moment (în timp); a se opri la o anumită limită. Voiam să ating în copilărie cerul cu mîna. BENIUC, V. 22. În urma lor se-nălță deodată un munte de piatră care atingea cerul. ISPIRESCU, L. 25. – Forme gramaticale: perf. s. atinsei, part. atins.

ÎNTÍNGE, întíng, vb. III. Tranz. (Popular) A muia (pîine sau mămăligă) în grăsime, în sos etc. pentru a mînca. Înghițea felie după felie și întingea în topitură bucăți mari de mămăligă, pe care le căptușea apoi cu brînză. SADOVEANU, B. 95. ◊ Absol. Moș Căpățînă începu a întinge și el în mojdeiul pe sfîrșite. HOGAȘ, M. N. 197. Decît să înting în unt Și să mă uit în pămînt, Mai bine-oi întinge-n sare Și m-oi uita la soare. SEVASTOS, N. 28. ♦ (Cu privire la alte obiecte) A muia ușor într-un lichid. Condicaru în picioare îi citea jălbile, întingînd, din vreme în vreme, condeiul de pană de gîscă în călimările de la brîu. GHICA, S. 7. – Forme gramaticale: perf. s. întinsei, part. întins. – Variantă: tínge (DUMITRIU, N. 17) vb. III.

ATÍNGE, atíng, vb. III. 1. Tranz. și refl. A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață. 2. Tranz. A lovi, a izbi. ♦ Fig. A aduce prejudicii, a provoca pagube; a vătăma, a leza. ♦ Fig. A face aluzii jignitoare; a ofensa. ♦ Fig. A impresiona, a înduioșa. Atins de farmecul vieții, Mă simt o forță (VLAHUȚĂ). 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva, a beneficia de ceva. El nu se atinse de comori (RETEGANUL). ♦ A se ocupa, a se interesa (de ceva). 4. Tranz. A pomeni despre un lucru în treacăt; a schița. 5. Refl. (Înv.) A avea o legătură sau o înrudire cu ceva. 6. Tranz. A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită. [Perf. s. atinsei, part. atins] – Lat. attingere.

A SE ATÍNGE mă atíng intranz. A lua contact (cu ceva sau cu cineva). /<lat. attingere

A ATÍNGE atíng tranz. 1) A face să se atingă. 2) A lovi ușor. 3) fig. A supune unei acțiuni nocive ușoare. Înghețul a atins mugurii. 4) fig. A înjosi prin vorbe sau purtare nedemnă; a jigni; a insulta; a ofensa. 5) A face să trăiască anumite emoții, sentimente; a mișca. 6) A aminti printre altele. ~ o problemă. 7) (limite, distanțe, nivele etc.) A ajunge printr-un efort. /<lat. attingere

A ÎNTÍNGE întíng tranz. fam. (pâinea, mămăliga etc.) A muia într-un produs alimentar (mai ales lichid). ~ mămăliga în mujdei. ~ pâinea în sare. /<lat. intingere

atinge v. 1. a pipăi, a se lovi încet de ceva sau de cineva: atinse fierul; 2. fig. a mișca puțin inima, a o îndupleca către milă; 3. fig. a înțepa prin vorbe: îl atinge unde-l doare; 4. a atenta: nimeni nu s’a putut atinge de împărăția mea ISP.; 5. a avea ceva în vedere (drept scop sau obiect), a privi: cât se atinge de asta. [Lat. ATTINGERE].

întinge v. a băga, a muia într’un lichid (apă, vin, cerneală, sos). [Lat. INTINGERE].

*atíng, atins, a atinge v. tr. (lat. attingere, it. attingere, fr. atteindre. V. contact). Ajung, pun mîna: a atinge fructele din pom cu mîna, cu prăjina. Fig. (fr. toucher). Mișc, emoționez: vaĭetele săraculuĭ l-aŭ atins. Supăr, ofensez: s’a simțit cam atins de gluma ta. Barb. A-țĭ atinge scopu (fr. atteindre le but) îld. a-țĭ ajunge scopu. V. refl. Vin în contact: m’am atins de un gard văpsit de curînd și m’am murdărit. Fig. Pun mîna (fur saŭ vatăm): nu te atinge de banu, de onoarea altuĭa!

întíng, -tins, a -tínge v. tr. (lat. tingere și in-tingere, -tinctum, a întinge, a muĭa; it. (in)tingere, fr. teindre, sp. teñir, pg. tingir. V. tinctură). Bag, moĭ într’un lichid orĭ sos: a întinge pînea’n sos și a o duce la gură, a întinge condeĭu’n cerneală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atínge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. atíng, 1 pl. atíngem, perf. s. 1 sg. atinséi, 1 pl. atínserăm; part. atíns

întínge (a ~) (a muia) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întíng, 1 pl. întíngem, perf. s. 1 sg. întinséi, 1 pl. întínserăm; conj. prez. 3 întíngă; ger. întingấnd; part. întíns

atínge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. atíng, 1 pl. atíngem, perf. s. 1 sg. atinséi, 1 pl. atínserăm; part. atíns

arată toate definițiile

Intrare: atinge
verb (VT646)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atinge
  • atingere
  • atins
  • atinsu‑
  • atingând
  • atingându‑
singular plural
  • atinge
  • atingi
  • atingeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ating
(să)
  • ating
  • atingeam
  • atinsei
  • atinsesem
a II-a (tu)
  • atingi
(să)
  • atingi
  • atingeai
  • atinseși
  • atinseseși
a III-a (el, ea)
  • atinge
(să)
  • atingă
  • atingea
  • atinse
  • atinsese
plural I (noi)
  • atingem
(să)
  • atingem
  • atingeam
  • atinserăm
  • atinseserăm
  • atinsesem
a II-a (voi)
  • atingeți
(să)
  • atingeți
  • atingeați
  • atinserăți
  • atinseserăți
  • atinseseți
a III-a (ei, ele)
  • ating
(să)
  • atingă
  • atingeau
  • atinseră
  • atinseseră
tinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: întinge
verb (VT622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întinge
  • ‑ntinge
  • întingere
  • ‑ntingere
  • întins
  • ‑ntins
  • întinsu‑
  • ‑ntinsu‑
  • întingând
  • ‑ntingând
  • întingându‑
  • ‑ntingându‑
singular plural
  • întinge
  • ‑ntinge
  • întingeți
  • ‑ntingeți
  • întingeți-
  • ‑ntingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înting
  • ‑nting
(să)
  • înting
  • ‑nting
  • întingeam
  • ‑ntingeam
  • întinsei
  • ‑ntinsei
  • întinsesem
  • ‑ntinsesem
a II-a (tu)
  • întingi
  • ‑ntingi
(să)
  • întingi
  • ‑ntingi
  • întingeai
  • ‑ntingeai
  • întinseși
  • ‑ntinseși
  • întinseseși
  • ‑ntinseseși
a III-a (el, ea)
  • întinge
  • ‑ntinge
(să)
  • întingă
  • ‑ntingă
  • întingea
  • ‑ntingea
  • întinse
  • ‑ntinse
  • întinsese
  • ‑ntinsese
plural I (noi)
  • întingem
  • ‑ntingem
(să)
  • întingem
  • ‑ntingem
  • întingeam
  • ‑ntingeam
  • întinserăm
  • ‑ntinserăm
  • întinseserăm
  • ‑ntinseserăm
  • întinsesem
  • ‑ntinsesem
a II-a (voi)
  • întingeți
  • ‑ntingeți
(să)
  • întingeți
  • ‑ntingeți
  • întingeați
  • ‑ntingeați
  • întinserăți
  • ‑ntinserăți
  • întinseserăți
  • ‑ntinseserăți
  • întinseseți
  • ‑ntinseseți
a III-a (ei, ele)
  • înting
  • ‑nting
(să)
  • întingă
  • ‑ntingă
  • întingeau
  • ‑ntingeau
  • întinseră
  • ‑ntinseră
  • întinseseră
  • ‑ntinseseră
verb (VT622)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tinge
  • tingere
  • tins
  • tinsu‑
  • tingând
  • tingându‑
singular plural
  • tinge
  • tingeți
  • tingeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ting
(să)
  • ting
  • tingeam
  • tinsei
  • tinsesem
a II-a (tu)
  • tingi
(să)
  • tingi
  • tingeai
  • tinseși
  • tinseseși
a III-a (el, ea)
  • tinge
(să)
  • tingă
  • tingea
  • tinse
  • tinsese
plural I (noi)
  • tingem
(să)
  • tingem
  • tingeam
  • tinserăm
  • tinseserăm
  • tinsesem
a II-a (voi)
  • tingeți
(să)
  • tingeți
  • tingeați
  • tinserăți
  • tinseserăți
  • tinseseți
a III-a (ei, ele)
  • ting
(să)
  • tingă
  • tingeau
  • tinseră
  • tinseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atinge tinge

  • 1. tranzitiv reflexiv A lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 11 exemple
    exemple
    • A atins în zbor vârful copacilor.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Mi-am pipăit pe sub cămașa de noapte grumazul. Parcă aș fi atins o rană. SADOVEANU, N. F. 87.
      surse: DLRLC
    • Fiecare fir de floare pe care-l ating mă face să tresar. SAHIA, N. 24.
      surse: DLRLC
    • Ceilalți jucau, nu jucau, dară zîna, cînd juca, părea că n-atinge pămîntul. ISPIRESCU, L. 39.
      surse: DLRLC
    • Mă azvîrl peste gard, de parcă nici nu l-am atins. CREANGĂ, A. 50.
      surse: DLRLC
    • Calul meu fugea, Iar a lui picioare iarba n-atingea. ALECSANDRI, P. I 190.
      surse: DLRLC
    • figurat Simțea gîndurile lui cum o ating și-o dezmiardă. VLAHUȚĂ, P. 69.
      surse: DLRLC
    • figurat Cu geana ta m-atinge pe pleoape. EMINESCU, O. I 120.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Da dracul, ca să-i facă în ciudă pentru că vedea că nu-i prea plăcea, atingea și mai des cu friptura sa de slănina lui Pepelea. SBIERA, P. 16.
      surse: DLRLC
    • Cînd s-a atins de mijlocul ei [al femeii], dang! a plesnit cercul. CREANGĂ, P. 100.
      surse: DLRLC
    • figurat Paznic era un balaur... de care nu se atingea somnul. ISPIRESCU, U. 13.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A lovi, a izbi (ușor).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izbi lovi attach_file 3 exemple
    exemple
    • L-a atins pe umăr.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Omul cocoșat pe capră atinse spinarea udă și slăbănoagă a calului. DUMITRIU, B. F. 89.
      surse: DLRLC
    • familiar (la) imperativ De ce nu dai, mă...? Atinge-l, se auzi un glas. PREDA, I. 64.
      surse: DLRLC
    • 2.1. argou; argotic A trage cuiva o bătaie.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.2. reflexiv tranzitiv figurat A aduce prejudicii, a provoca pagube.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: leza vătăma attach_file 2 exemple
      exemple
      • S-a atins de instituția justiției.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Prima datorie a oricărui cetățean este să păzească proprietatea obștească ca lumina ochilor, să nu tolereze nimănui să se atingă de ea.
        surse: DLRLC
      • 2.2.1. expresie A atinge pe cineva la pungă = a pricinui cuiva o pagubă bănească reținându-i o sumă sau obligându-l la cheltuieli nedorite de el.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Oșlobanu, prost, prost, dar să nu-l atingă cineva cu cît îi negru sub unghie, că-și azvîrle țărnă după cap ca buhaiul. CREANGĂ, A. 78.
        surse: DLRLC
      • Dar săracul nu tăcea, Cu cuvîntul îl tăia, Cu vorba că-l atingea. TEODORESCU, P. P. 297.
        surse: DLRLC
      • 2.3.1. A face aluzii jignitoare.
        exemple
        • Ștefan-vodă-nțelegea Unde baba-l atingea, Și-n gura mare-i zicea: Babă Slabă Și-nfocată, Dar la minte Înțeleaptă. TEODORESCU, P. P. 519.
          surse: DLRLC
    • exemple
      • Atins de farmecul vieții. Mă simt o forță-n univers, Și glasul meu devine cîntec, Gîndirea mea devine vers. VLAHUȚĂ, O. A. 66.
        surse: DLRLC
      • Poezia care atinge, poezia cea adevărată, nu este aceea în care mișună spiritele necurate de p-aia lume. Poezia cea adevărată este aceea care vorbește inimii, iar nu fanteziei numai. BOLLIAC, O. 45.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „de”) A se apropia de ceva cu scopul de a trage un profit, a-și însuși ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Nu s-a atins de bani.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • El nu se atinse de comori. RETEGANUL, P. IV 12.
      surse: DLRLC
    • Știți că nimeni nu s-a putut atinge de împărăția mea. ISPIRESCU, L. 12.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A se ocupa, a se interesa (de ceva).
      exemple
      • Scrisorile și gazetele stau teanc, nici nu s-atinge de ele. SADOVEANU, N. F. 132.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru în treacăt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Tipul lui Zlătescu ar fi interesant, din nefericire autorul nu ne dă mai nimica, tipul e numai atins, fără a fi zugrăvit pe deplin. GHEREA, ST. CR. II 202.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv rar Toate aceste fapte de care atinserăm pînă acum... se petrecută în... august (1600). BĂLCESCU, O. II 303.
      surse: DLRLC
    • 4.1. reflexiv învechit A avea o legătură sau o înrudire cu ceva; a se referi la ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Nu trebuie să cerem de la vînători o prețuire rece și nepărtinitoare a întîmplărilor și a izbînzilor ce se ating de arta lor favorită. ODOBESCU, S. III 48.
        surse: DLRLC
      • Încît s-atinge despre dreapta giudecată... nu m-agiungi nici la călcîie. ALECSANDRI, T. 1232.
        surse: DLRLC
      • Această poroncă îndată s-au împlinit, dară nu știu dacă aceasta să atinge și de mine. KOGĂLNICEANU, S. 64.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A ajunge la o anumită distanță (în spațiu sau în timp) sau la o anumită limită.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Voiam să ating în copilărie cerul cu mîna. BENIUC, V. 22.
      surse: DLRLC
    • În urma lor se-nălță deodată un munte de piatră care atingea cerul. ISPIRESCU, L. 25.
      surse: DLRLC

etimologie:

întinge tinge

  • 1. popular A muia pâine sau mămăligă într-o mâncare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: muia uda umezi înmuia attach_file 3 exemple
    exemple
    • Înghițea felie după felie și întingea în topitură bucăți mari de mămăligă, pe care le căptușea apoi cu brînză. SADOVEANU, B. 95.
      surse: DLRLC
    • absolut Moș Căpățînă începu a întinge și el în mojdeiul pe sfîrșite. HOGAȘ, M. N. 197.
      surse: DLRLC
    • absolut Decît să înting în unt Și să mă uit în pămînt, Mai bine-oi întinge-n sare Și m-oi uita la soare. SEVASTOS, N. 28.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A muia ușor într-un lichid.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Condicaru în picioare îi citea jălbile, întingînd, din vreme în vreme, condeiul de pană de gîscă în călimările de la brîu. GHICA, S. 7.
        surse: DLRLC

etimologie: