2 intrări
5 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tincturat, ~ă a [At: ARGHEZI, S. XI, 88 / Pl: ~ați, ~e / E: tinctura] 1 (Înv; d. materiale, țesături) Care a fost tratat cu tinctură (3) Si: colorat, vopsit. 2 (Rar; fig) Nuanțat.
tinctura vt [At: BUL. FIL. III, 186 / Pzi: ~rez / E: tinctură] (Înv) A trata cu tinctură (3) un material Si: a colora, a vopsi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TINCTURA vb. I. tr. (Text.) 1. A da tente diverse stofelor, fibrelor etc. cu ajutorul unor coloranți. 2. (Fig.) A da culoare. [După fr. teinturier, teindre].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TINCTURA vb. tr. 1. a da tente diverse stofelor, fibrelor etc. cu ajutorul unor coloranți; a vopsi. 2. (fig.) a da culoare. (după fr. teinturier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tinctura vb., ind. prez. 1 sg. tincturez, 3 sg. tincturează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
tinctura, tincturezverb
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.