4 definiții pentru timologie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

timologie sf [At: DN3 / E: ns cf it timologia] (Fiz) Axiomatică (10).

TIMOLOGÍE s.f. (Fil.) Axiomatică. [Gen. -iei. / cf. it. timologia < gr. time – valoare, logos – studiu].

TIMOLOGÍE s. f. axiomatică. (< t. timologia)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TIMO-2 „valoare”. ◊ gr. time „stimă, preț, valoare” > fr. timo-, it. id., engl. id. > rom. timo-.~crație (v. -crație), s. f., tip de regim politic în care puterea aparține unor persoane alese prin cens; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază înlănțuirea coerentă a axiomelor; sin. axiomatică.

Intrare: timologie
timologie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timologie
  • timologia
plural
genitiv-dativ singular
  • timologii
  • timologiei
plural
vocativ singular
plural