O definiție pentru tihopotamic

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TIHO- (TICHO-) „întîmplare, ocazional, întîmplător”. ◊ gr. tykhe „întîmplare, hazard” > fr. tycho-, engl. id., germ. id. > rom. tiho- și ticho-.~cene (v. -cen2), adj., s. f. pl., (plante) în cadrul unei biocenoze care cresc rapid în variate condiții ecologice; ~pelagic (v. -pelagic), adj., (despre plancton) aflat numai temporar la suprafața apelor pelagice, obișnuit fiind pe fundul acestora; ~potamic (v. -potamic), adj., care crește numai ocazional în apele rîurilor; ~telitochie (tichotelitochie) (v. teli-, v. -tochie), s. f., tip de partenogeneză la care din ovulul nefecundat rezultă numai întîmplător indivizi femeli.

Intrare: tihopotamic
tihopotamic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tihopotamic
  • tihopotamicul
  • tihopotamicu‑
  • tihopotamică
  • tihopotamica
plural
  • tihopotamici
  • tihopotamicii
  • tihopotamice
  • tihopotamicele
genitiv-dativ singular
  • tihopotamic
  • tihopotamicului
  • tihopotamice
  • tihopotamicei
plural
  • tihopotamici
  • tihopotamicilor
  • tihopotamice
  • tihopotamicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)