7 definiții pentru teferici

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

teferici1 s [At: CHEST. IV, 118 / A: nct / Pl: ? / E: ndt] (Reg) Adăpost format dintr-un singur perete de scânduri, înclinat și sprijinit pe două lemne, folosit pentru adăpostirea păstorilor și a diferitelor materiale.

teferici2 vi [At: PAMFILE, C. Ț. 272 / V: (reg) tif~ / Pzi: ~icesc / E: tefericie] (Mol) A trăi fericit Si: a se desfăta.

tefericésc și tife- v. intr. (d. tefericie). Est. Mă desfăt, trăĭesc fericit.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEFERICI vb. v. delecta, desfăta, răsfăța.

teferici vb. v. DELECTA. DESFĂTA. RĂSFĂȚA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

teferici (-cesc, -it), vb. – A se desfăta, a trăi în voie. Tc. teferrüc „vesel” (Tiktin). – Der. tefericie, s. f. (distracție, desfătare). Sec. XVIII, înv. Cf. sb. teferic „casă țărănească”.

Intrare: teferici
verb (VT406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • teferici
  • tefericire
  • tefericit
  • tefericitu‑
  • tefericind
  • tefericindu‑
singular plural
  • tefericește
  • tefericiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tefericesc
(să)
  • tefericesc
  • tefericeam
  • tefericii
  • tefericisem
a II-a (tu)
  • tefericești
(să)
  • tefericești
  • tefericeai
  • tefericiși
  • tefericiseși
a III-a (el, ea)
  • tefericește
(să)
  • tefericească
  • tefericea
  • teferici
  • tefericise
plural I (noi)
  • tefericim
(să)
  • tefericim
  • tefericeam
  • tefericirăm
  • tefericiserăm
  • tefericisem
a II-a (voi)
  • tefericiți
(să)
  • tefericiți
  • tefericeați
  • tefericirăți
  • tefericiserăți
  • tefericiseți
a III-a (ei, ele)
  • tefericesc
(să)
  • tefericească
  • tefericeau
  • teferici
  • tefericiseră
tiferici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)