2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ticăzui1 [At: KLEIN, D. 437 / V: (reg) tec~, ~zi / Pzi: ~zesc, (reg) ticăz / E: ns cf tecărui] (Trs; Mar) 1 vt A deretica în casă. 2 vt A curăța (de murdărie, de impurități, de ceea ce este de prisos). 3 vr (D. cer) A se însenina.

ticăzui2 vr [At: COMAN, GL, / Pzi: ? / E: mg (el) tikkad „a fi foarte însetat, a suferi de căldură”] (Trs; Mun) A se sufoca (din cauza unui efort).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TICĂZUÍ vb. v. curăța, deretica, scutura, strânge.

ticăzui vb. v. CURĂȚA. DERETICA. SCUTURA. STRÎNGE.

Intrare: ticăzuire
ticăzuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ticăzuire
  • ticăzuirea
plural
  • ticăzuiri
  • ticăzuirile
genitiv-dativ singular
  • ticăzuiri
  • ticăzuirii
plural
  • ticăzuiri
  • ticăzuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ticăzui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ticăzui
  • ticăzuire
  • ticăzuit
  • ticăzuitu‑
  • ticăzuind
  • ticăzuindu‑
singular plural
  • ticăzuiește
  • ticăzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ticăzuiesc
(să)
  • ticăzuiesc
  • ticăzuiam
  • ticăzuii
  • ticăzuisem
a II-a (tu)
  • ticăzuiești
(să)
  • ticăzuiești
  • ticăzuiai
  • ticăzuiși
  • ticăzuiseși
a III-a (el, ea)
  • ticăzuiește
(să)
  • ticăzuiască
  • ticăzuia
  • ticăzui
  • ticăzuise
plural I (noi)
  • ticăzuim
(să)
  • ticăzuim
  • ticăzuiam
  • ticăzuirăm
  • ticăzuiserăm
  • ticăzuisem
a II-a (voi)
  • ticăzuiți
(să)
  • ticăzuiți
  • ticăzuiați
  • ticăzuirăți
  • ticăzuiserăți
  • ticăzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ticăzuiesc
(să)
  • ticăzuiască
  • ticăzuiau
  • ticăzui
  • ticăzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)