2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEZAURIZÁ, tezaurizez, vb. I. Tranz. A sustrage din circuitul economic normal mijloacele bănești aflate sub formă de bani sau de valută; p. gener. a strânge, a acumula bani sau obiecte de valoare. [Pr.: -za-u-] – Din fr. thésauriser, lat. thesaurizare.

tezauriza vt [At: DRLU / P: ~za-u~ / S și: (înv) tesa~ / Pzi: ~zez / E: fr thésauriser] 1 A acumula monede, obiecte de metal prețios. 2 A sustrage din circuitul economic normal mijloacele bănești aflate sub formă de bani sau de valută.

TEZAURIZÁ, tezaurizez, vb. I. Tranz. A sustrage din circuitul economic normal mijloacele bănești aflate sub formă de bani sau de valută; p. gener. a strânge, a acumula bani sau obiecte de valoare. [Pr.: -za-u-] – Din fr. thésauriser, lat. thesaurizare.

TEZAURIZÁ, tezaurizez, vb. I. Tranz. A aduna, a strînge, a acumula monede sau obiecte de metal prețios (scoțîndu-le din circulație).

TEZAURIZÁ vb. I. tr. A strânge, a acumula (bani, obiecte prețioase etc.); a forma un tezaur. [Pron. -za-u-. / cf. fr. thésauriser].

TEZAURIZÁ s. m. a strânge, a acumula (bani, obiecte din metal prețios). (< fr. thésauriser, lat. thesaurizare)

A TEZAURIZÁ ~éz tranz. 1) (monede din metale prețioase sau valută convertibilă) A scoate din circulație punând la păstrare în tezaur. 2) (obiecte de preț) A aduna în cantități mari. [Sil. -za-u-] /<fr. thésauriser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tezaurizá (a ~) (-za-u-) vb., ind. prez. 3 tezaurizeáză

tezaurizá vb. (sil. -za-u-), ind. prez. 1 sg. tezaurizéz, 3 sg. și pl. tezaurizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEZAURIZÁ vb. a acumula, a aduna, a strânge. (A ~ valută.)

TEZAURIZA vb. a acumula, a aduna, a strînge. (A ~ monedă.)

Intrare: tezaurizat
tezaurizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tezaurizat
  • tezaurizatul
  • tezaurizatu‑
  • tezauriza
  • tezaurizata
plural
  • tezaurizați
  • tezaurizații
  • tezaurizate
  • tezaurizatele
genitiv-dativ singular
  • tezaurizat
  • tezaurizatului
  • tezaurizate
  • tezaurizatei
plural
  • tezaurizați
  • tezaurizaților
  • tezaurizate
  • tezaurizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: tezauriza
  • silabație: te-za-u- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tezauriza
  • tezaurizare
  • tezaurizat
  • tezaurizatu‑
  • tezaurizând
  • tezaurizându‑
singular plural
  • tezaurizea
  • tezaurizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tezaurizez
(să)
  • tezaurizez
  • tezaurizam
  • tezaurizai
  • tezaurizasem
a II-a (tu)
  • tezaurizezi
(să)
  • tezaurizezi
  • tezaurizai
  • tezaurizași
  • tezaurizaseși
a III-a (el, ea)
  • tezaurizea
(să)
  • tezaurizeze
  • tezauriza
  • tezauriză
  • tezaurizase
plural I (noi)
  • tezaurizăm
(să)
  • tezaurizăm
  • tezaurizam
  • tezaurizarăm
  • tezaurizaserăm
  • tezaurizasem
a II-a (voi)
  • tezaurizați
(să)
  • tezaurizați
  • tezaurizați
  • tezaurizarăți
  • tezaurizaserăți
  • tezaurizaseți
a III-a (ei, ele)
  • tezaurizea
(să)
  • tezaurizeze
  • tezaurizau
  • tezauriza
  • tezaurizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tezauriza

  • 1. A sustrage din circuitul economic normal mijloacele bănești aflate sub formă de bani sau de valută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: