10 definiții pentru teritorialitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERITORIALITÁTE s. f. 1. (În sintagma) Teritorialitatea legilor = principiu potrivit căruia legile unui stat se aplică, cu unele excepții, tuturor persoanelor aflate pe teritoriul său. 2. Instinct de delimitare, recunoaștere și apărare a teritoriului. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. territorialité.

teritorialitate sf [At: SCRIBAN, D. / P: ~ri-a~ / E: fr territorialité] 1 Condiția de a face parte din teritoriul (1) unui stat. 2 (Jur; îs) ~a legilor Principiu potrivit căruia legile unui stat se aplică, cu unele excepții, tuturor persoanelor aflate pe teritoriul (1) său sau infracțiunilor săvârșite pe acest teritoriu (1).

TERITORIALITÁTE s. f. (În sintagma) Teritorialitatea legilor = principiu potrivit căruia legile unui stat se aplică, cu unele excepții, tuturor persoanelor aflate pe teritoriul său sau infracțiunilor săvârșite pe acest teritoriu. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. territorialité.

TERITORIALITÁTE s.f. Condiția de a face parte din teritoriul unui stat. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. territorialité].

TERITORIALITÁTE s. f. 1. zonă de suveranitate a unui stat. ♦ ă legilor = principiu potrivit căruia legile unui stat se aplică tuturor cetățenilor aflați pe teritoriul său. 2. instinct de delimitare și apărare a teritoriului unui animal sau grup de animale. (< fr. territorialité)

teritorialitáte s. f. în sint. s. teritorialitatea legii (jur.) ◊ „Principiul teritorialității legii penale, conform căruia legea penală română se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul țării noastre, fie că sunt comise de cetățeni români, fie că sunt săvârșite de către străini sau de către oameni fără patrie.” Sc. 22 VI 68 p. 2 (din territorialité; DEX, DN3)

TERITORIALITÁTE f. Caracter teritorial. ◊ ~ea legilor principiu în baza căruia legile unui stat se aplică (cu unele excepții) tuturor persoanelor care se află pe teritoriul acestuia. /<fr. territorialité

*teritorialitáte f. (d. teritoriŭ). Condițiunea de a face parte din teritoriu unuĭ stat. V. exteritorialitate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

teritorialitáte (-ri-a-) s. f., g.-d. art. teritorialitắții

teritorialitáte s. f. (sil. -ri-a-), g.-d. art. teritorialității

Intrare: teritorialitate
  • silabație: -ri-a- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teritorialitate
  • teritorialitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • teritorialități
  • teritorialității
plural
vocativ singular
plural

teritorialitate

  • 1. Condiția de a face parte din teritoriul unui stat.
    surse: DN
    • 1.1. Zonă de suveranitate a unui stat.
      surse: MDN '00
    • 1.2. (în) sintagmă Teritorialitatea legilor = principiu potrivit căruia legile unui stat se aplică, cu unele excepții, tuturor persoanelor aflate pe teritoriul său.
      surse: DEX '09
  • 2. Instinct de delimitare, recunoaștere și apărare a teritoriului.
    surse: DEX '09 MDN '00
  • 3. Caracter teritorial.
    surse: NODEX

etimologie: