2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERIBILÍST, -Ă, teribiliști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care vrea să pară extraordinară, teribilă, grozavă; (om) excentric, extravagant. – Teribil + suf. -ist.

TERIBILÍST, -Ă, teribiliști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care vrea să pară extraordinară, teribilă, grozavă; (om) excentric, extravagant. – Teribil + suf. -ist.

TERIBILÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care vrea să pară teribil; (om) excentric, extravagant. [Cf. it. terribilista].

TERIBILÍST, -Ă adj., s. m. f. (cel) care vrea să pară teribil; (om) excentric. (< it. terribilista)

TERIBILÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care ține să pară teribilă. /teribil + suf. ~ist


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

teribilíst adj. m., s. m., pl. teribilíști; adj. f., s. f. teribilístă, pl. teribilíste

teribilíst adj. m., s. m., pl. teribilíști; f. sg. teribilístă, pl. teribilíste


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

teribilist, -ă, teribiliști, -ste s. m., s. f., adj. (persoană) excentrică, extravagantă, (persoană) care vrea cu orice preț să iasă în evidență, să pară deosebită

Intrare: teribilistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teribilistă
  • teribilista
plural
  • teribiliste
  • teribilistele
genitiv-dativ singular
  • teribiliste
  • teribilistei
plural
  • teribiliste
  • teribilistelor
vocativ singular
  • teribilistă
  • teribilisto
plural
  • teribilistelor
Intrare: teribilist (adj.)
teribilist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teribilist
  • teribilistul
  • teribilistu‑
  • teribilistă
  • teribilista
plural
  • teribiliști
  • teribiliștii
  • teribiliste
  • teribilistele
genitiv-dativ singular
  • teribilist
  • teribilistului
  • teribiliste
  • teribilistei
plural
  • teribiliști
  • teribiliștilor
  • teribiliste
  • teribilistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

teribilist, -ă teribilistă

  • 1. (Persoană) care vrea să pară extraordinară, teribilă, grozavă; (om) excentric, extravagant.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: excentric (adj.) extravagant

etimologie:

  • Teribil + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98