tenti sm vz tenchi¹

penche^[1] sn vz tenchi¹ corectat(ă)

teanc³ sm vz tenchi¹

teanchi sm vz tenchi¹

tenche sm vz tenchi¹

tenchi² [At: (a. 1749) GCR II, 45/3 / V: (înv) țe~ / Pl: ~uri sn / E: tc tenk] 1 sn (Tcî) Măsură de greutate egală cu a patra parte dintr-un dram¹ (1). 2 sm (Reg)Monedă măruntă cu valoare mică. 3 sm (Reg; pex) Lucru de nimic Si: (reg) bagatelă. 4 av (Reg) Deloc.

tenchi¹ sm [At: ECONOMIA, 35/16 / V: (reg) teanc, tean~, ~nche, ~nghi, ~nti, ton~, tun~ / Pl: ~ / E: mg tengeri (buza)] (Bot) 1 (Trs) Porumb (Zea mays). 2 (Trs) Știulete de porumb. 3 (Trs) Boabe desprinse de pe știulete. 4 (Reg) Con² de brad. 5 (Reg) Alac (Triticum monococcum). 6 (Reg) Alac (Triticum spelta).

tenghi sm vz tenchi¹

tonchi sm vz tenchi¹

tunchi sm vz tenchi¹

țăntin s vz țenti

țenchi² sm vz tenchi²

țenti sm [At: LEXIC, REG. II, 55 / V: țintă sf, țăntin s / Pl: ~ / E: ger Zenti, mg centi] (Trs; Buc) Centimetru.

țintă² sf vz țenti

TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism învechit) A patra parte dintr-un dram. Din acest praf... să se dea cîte un tenchi la trei-patru ceasuri. PISCUPESCU, O. 257.

TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism înv.) A patra parte dintr-un dram. – Tc. denk.

TENCHI s.n. (ȚR) Măsură de greutate. Fierbe-l într-o ulcea smănțuită . . . cu un tenchiu de cuișoare întregi. CARTE DE BUCATE. Etimologie: tc. tenk.

tenchiu n. Tr. Bot. alac roșu: când săpai tenchiul pe coaste POP. [Ung. TÖNK, strujan].

tenchiu m. od. a patra parte dintr’un dram. [Turc. TENK].

2) tenchĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] tenk, denk, greutate, mică măsură: ngr. téngi, sfert de drahmă). Vechĭ. Sfert de dram.

1) tenchĭ m., pl. tot așa (ung. tönk, strujan, și tengeri, popușoĭ). Ban. Trans. Popușoĭ, porumb.

TENCHI s. v. alac, grâu moale, porumb.

tenchi s. v. ALAC. GRÎU MOALE. PORUMB.

tenchi (-iuri), s. n. – Greutate înv., egală cu 0,795 g în Munt. și 0,8088 g în Mold. – Mr. tenghe. Tc. tenk (Șeineanu, II, 356), cf. ngr. τέγγι, bg. denk. Sec. XIX, înv.

țenti s.m. (reg.) centimetru.

țenti, s.m. – v. centi.