2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tencurele snp [At: BL VI, 161 / E: teancuri (pll teanc1) + -ele] 1-2 (Pop; șhp) Tenculeț (1-2).

TENCURÉL, tencurele, s. n. Diminutiv al lui teanc. Am avut un Toader frate Ș-au trecut în ceea parte Cu trei tencurele-n spate. ALECSANDRI, P. P. 238.

TENCURÉL, tencurele, s. n. Diminutiv al lui teanc.

Intrare: tencurele
tencurele
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: tencurel
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tencurel
  • tencurelul
  • tencurelu‑
plural
  • tencurele
  • tencurelele
genitiv-dativ singular
  • tencurel
  • tencurelului
plural
  • tencurele
  • tencurelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tencurel

  • 1. Diminutiv al lui teanc.
    exemple
    • Am avut un Toader frate Ș-au trecut în ceea parte Cu trei tencurele-n spate. ALECSANDRI, P. P. 238.
      surse: DLRLC

etimologie: