2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEMPORIZÁ, temporizez, vb. I. Tranz. 1. A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. 2. A face să se producă cu intermitență. – Din fr. temporiser.

temporiza vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~zez / E: fr temporiser] A întârzia o acțiune (în așteptarea unei ocazii vaforabile) Si: a amâna, a tărăgăna (2), a tergiversa.

TEMPORIZÁ, temporizez, vb. I. Tranz. (Livr.) 1. A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. 2. A face să se producă cu intermitență. – Din fr. temporiser.

TEMPORIZÁ, temporizez, vb. I. Tranz. A amîna, a tărăgăna, a tergiversa.

TEMPORIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. [< fr. temporiser, cf. lat. tempus – timp].

TEMPORIZÁ vb. tr. a amâna, a tărăgăna, a tergiversa. (< fr. temporiser)

A TEMPORIZÁ ~éz tranz. rar (acțiuni, activități, soluționări etc.) A reține un timp până la o ocazie mai potrivită; a amâna în așteptarea unor condiții mai favorabile. /<fr. temporiser

temporizà v. a întârzia o acțiune în așteptarea unei ocaziuni favorabile.

*temporizéz v. intr. (fr. temporiser, d. mlat. temporizare). Tot amîn așteptînd un timp maĭ bun. V. tr. A temporiza lucrurile.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

temporiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. temporizez, 3 temporizea; conj. prez. 1 sg. să temporizez, 3 să temporizeze

temporiza (a ~) vb., ind. prez. 3 temporizea

temporizá vb., ind. prez. 1 sg. temporizéz, 3 sg. și pl. temporizeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEMPORIZÁ vb. v. amâna, lungi, tărăgăna, tergiversa.

temporiza vb. v. AMÎNA. LUNGI. TĂRĂGĂNA. TERGIVERSA.

Intrare: temporizat
temporizat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • temporizat
  • temporizatul
  • temporizatu‑
  • temporiza
  • temporizata
plural
  • temporizați
  • temporizații
  • temporizate
  • temporizatele
genitiv-dativ singular
  • temporizat
  • temporizatului
  • temporizate
  • temporizatei
plural
  • temporizați
  • temporizaților
  • temporizate
  • temporizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: temporiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • temporiza
  • temporizare
  • temporizat
  • temporizatu‑
  • temporizând
  • temporizându‑
singular plural
  • temporizea
  • temporizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • temporizez
(să)
  • temporizez
  • temporizam
  • temporizai
  • temporizasem
a II-a (tu)
  • temporizezi
(să)
  • temporizezi
  • temporizai
  • temporizași
  • temporizaseși
a III-a (el, ea)
  • temporizea
(să)
  • temporizeze
  • temporiza
  • temporiză
  • temporizase
plural I (noi)
  • temporizăm
(să)
  • temporizăm
  • temporizam
  • temporizarăm
  • temporizaserăm
  • temporizasem
a II-a (voi)
  • temporizați
(să)
  • temporizați
  • temporizați
  • temporizarăți
  • temporizaserăți
  • temporizaseți
a III-a (ei, ele)
  • temporizea
(să)
  • temporizeze
  • temporizau
  • temporiza
  • temporizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

temporiza, temporizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.