O definiție pentru telemanevrator


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

telemanevratór s. n., pl. telemanevratoáre

Intrare: telemanevrator
telemanevrator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • telemanevrator
  • telemanevratorul
  • telemanevratoru‑
plural
  • telemanevratoare
  • telemanevratoarele
genitiv-dativ singular
  • telemanevrator
  • telemanevratorului
plural
  • telemanevratoare
  • telemanevratoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)