opțiuni
  • info

17 definiții pentru tâlcui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂLCUI, tâlcuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A explica, a interpreta tâlcul unor fapte, al unor vorbe etc.; a tălmăci. 2. A traduce. [Prez. ind. și: tâlcui] – Din sl. tlŭkovati.

tâlcui [At: EUSTRATIE, PRAV. 37/8 / V: (reg) tel~ / Pzi: tâlcui, ~esc / E: slv таъковати] 1 vt (Pop) A interpreta tâlcul (3) unor vobe, scrieri, fapte etc. Si: a comenta, (pop) a tălmăci (2). 2 vt (Pop) A explica (1). 3 vr (Înv) A se gândi (3). 4 vt (Îrg) A traduce (1). 5 vi (Reg) A pălăvrăgi.

TÂLCUI, tâlcuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A explica, a interpreta tâlcul unor fapte, al unor vorbe etc., a tălmăci. 2. A traduce. [Prez. ind. și: tâlcui] – Din sl. tlŭkovati.

A TÂLCUI ~iesc tranz. înv. 1) (lecții, teme, fenomene, fapte) A expune într-o formă accesibilă, comentând tâlcul; a tălmăci; a explica; a lămuri. 2) rar (texte) A transpune dintr-o limbă în alta; a tălmăci; a traduce. /<sl. tlukovati

tâlcuì v. a explica un text vechiu, a-l tălmăci. [Slav. TLŬKOVATI, a interpreta].

telcui v vz tâlcui

TÎLCUI, tîlcuiesc, vb. IV. Tranz. (Astăzi rar) 1. A explica, a interpreta tîlcul unor fapte, vorbe, scrieri etc.; a tălmăci. S-a mirat neputîndu-și tîlcui de unde să vie această prefacere. SBIERA, P. 138. Le tîlcuiam toate înțelesurile și pildele lui. GORJAN, H. IV 142. 2. A traduce, a tălmăci. Cronos... pre limba noastră se tîlcuiește, timpul sau vremea. ISPIRESCU, U. 81. Învățătură despre a lumii orînduială... de pe grecie pe romînie tîlcuită. EMINESCU, N. 45. – Prez. ind. și: tîlcui (ARGHEZI, V. 181).

tîlcuĭésc v. tr. (vsl. tlŭkovati, a interpreta. V. ticluĭesc). Vechĭ. Rar azĭ. Interpretez, tălmăcesc, traduc. Pop. Staŭ la tîlc, la taĭfas, tăinuĭesc: babele tot tîlcuĭaŭ la poartă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tâlcui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâlcuiesc, 3 sg. tâlcuiește, imperf. 1 tâlcuiam; conj. prez. 1 sg. să tâlcuiesc, 3 să tâlcuiască

tâlcui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâlcuiesc, imperf. 3 sg. tâlcuia; conj. prez. 3 să tâlcuiască

tâlcui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâlcuiesc, imperf. 3 sg. tâlcuia; conj. prez. 3 sg. și pl. tâlcuiască

tîlcui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tîlcuiesc, conj. tîlcuiască)

tâlcuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÂLCUI vb. v. tălmăci, traduce, transpune.

TÂLCUI vb. 1. v. interpreta. 2. v. analiza.

TÎLCUI vb. 1. a interpreta, a tălmăci. (Îi ~ visul avut.) 2. a analiza, a comenta, a explica, a interpreta, (înv.) a întoarce, (fig.) a descifra. (A ~ un text literar.)

tîlcui vb. v. TĂLMĂCI. TRADUCE. TRANSPUNE.

Intrare: tâlcui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tâlcui
  • tâlcuire
  • tâlcuit
  • tâlcuitu‑
  • tâlcuind
  • tâlcuindu‑
 singular plural
  • tâlcuiește
  • tâlcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tâlcuiesc
 (să)
  • tâlcuiesc
  • tâlcuiam
  • tâlcuii
  • tâlcuisem
a II-a (tu)
  • tâlcuiești
 (să)
  • tâlcuiești
  • tâlcuiai
  • tâlcuiși
  • tâlcuiseși
a III-a (el, ea)
  • tâlcuiește
 (să)
  • tâlcuiască
  • tâlcuia
  • tâlcui
  • tâlcuise
plural I (noi)
  • tâlcuim
 (să)
  • tâlcuim
  • tâlcuiam
  • tâlcuirăm
  • tâlcuiserăm
  • tâlcuisem
a II-a (voi)
  • tâlcuiți
 (să)
  • tâlcuiți
  • tâlcuiați
  • tâlcuirăți
  • tâlcuiserăți
  • tâlcuiseți
a III-a (ei, ele)
  • tâlcuiesc
 (să)
  • tâlcuiască
  • tâlcuiau
  • tâlcuiră
  • tâlcuiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tâlcui
  • tâlcuire
  • tâlcuit
  • tâlcuitu‑
  • tâlcuind
  • tâlcuindu‑
 singular plural
  • tâlcuie
  • tâlcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tâlcui
 (să)
  • tâlcui
  • tâlcuiam
  • tâlcuii
  • tâlcuisem
a II-a (tu)
  • tâlcui
 (să)
  • tâlcui
  • tâlcuiai
  • tâlcuiși
  • tâlcuiseși
a III-a (el, ea)
  • tâlcuie
 (să)
  • tâlcuie
  • tâlcuia
  • tâlcui
  • tâlcuise
plural I (noi)
  • tâlcuim
 (să)
  • tâlcuim
  • tâlcuiam
  • tâlcuirăm
  • tâlcuiserăm
  • tâlcuisem
a II-a (voi)
  • tâlcuiți
 (să)
  • tâlcuiți
  • tâlcuiați
  • tâlcuirăți
  • tâlcuiserăți
  • tâlcuiseți
a III-a (ei, ele)
  • tâlcuie
 (să)
  • tâlcuie
  • tâlcuiau
  • tâlcuiră
  • tâlcuiseră
telcui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tâlcui, tâlcuiescverb

popular
  • 1. A explica, a interpreta tâlcul unor fapte, al unor vorbe etc. DEX '09 DLRLC
    sinonime: explica interpreta tălmăci
    • format_quote S-a mirat neputîndu-și tîlcui de unde să vie această prefacere. SBIERA, P. 138. DLRLC
    • format_quote Le tîlcuiam toate înțelesurile și pildele lui. GORJAN, H. IV 142. DLRLC
  • 2. Traduce, transpune, tălmăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: traduce transpune tălmăci
    • format_quote Cronos... pre limba noastră se tîlcuiește, timpul sau vremea. ISPIRESCU, U. 81. DLRLC
    • format_quote Învățătură despre a lumii orînduială... de pe grecie pe romînie tîlcuită. EMINESCU, N. 45. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.