2 intrări

3 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tefui vt [At: SFC VI, 9 / Pzi: 3 ~ește, tefuie / E: tef + -ui] (Mun) 1 A râma. 2 A murdări.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: tefuire
tefuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tefuire
  • tefuirea
plural
  • tefuiri
  • tefuirile
genitiv-dativ singular
  • tefuiri
  • tefuirii
plural
  • tefuiri
  • tefuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: tefui
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tefui
  • tefuire
  • tefuit
  • tefuitu‑
  • tefuind
  • tefuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • tefuie
(să)
  • tefuie
  • tefuia
  • tefui
  • tefuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • tefuie
(să)
  • tefuie
  • tefuiau
  • tefui
  • tefuiseră
tefui2 (3 -ește) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tefui
  • tefuire
  • tefuit
  • tefuitu‑
  • tefuind
  • tefuindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • tefuiește
(să)
  • tefuiască
  • tefuia
  • tefui
  • tefuise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • tefuiesc
(să)
  • tefuiască
  • tefuiau
  • tefui
  • tefuiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)