2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TECTO2- elem. acoperiș. (< fr. tecto-, cf. lat. tectum)

TECTO1-/TECTONO- elem. „structură, organizare”. (< fr. tecto-, germ. tektono-, cf. gr. tekton)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TECTO-1 „structură, organizare”. ◊ gr. tekton „constructor, dulgher” > fr. tecto-, engl. id., germ. tekto- > rom. tecto-.~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a structurilor geologice de cutare și faliere; sin. tectonogeneză; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a morfologiei care se ocupă cu structura organismelor, în special cu aceea a coloniilor de animale; ~plesiotip (~pleziotip) (v. plesio-, v. -tip), s. n., exemplar vegetal ales pentru analiza structurii microscopice a tipului inițial al speciei sau al genului, dar cu exemplarele descinse mai tîrziu; ~tip (v. -tip), s. n., fragment al exemplarului vegetal tipic folosit pentru analize microscopice.

TECTO-2 „acoperiș”. ◊ L. tectum „acoperiș” > fr. tecto-, engl. id. > rom. tecto-.~cefalie (v. -cefalie), s. f., anomalie congenitală constînd în prezența unei cutii craniene turtite, în formă de acoperiș de casă.

Intrare: tecto (pref. - acoperiș)
tecto2 (pref. - acoperiș)
prefix (I7-P)
  • tecto
Intrare: tecto (pref. - structură)
tecto1 (pref. - structură)
prefix (I7-P)
  • tecto