O definiție pentru tecnocit


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TECNO- „imatur, tînăr”. ◊ gr. teknon „copil” > fr. tecno-, it. id., germ. tekno- > rom. tecno-.~cit (v. -cit), s. n., element celular tînăr, intermediar între mielocit și granulocitul nesegmentat; ~spor (v. -spor), s. m., spor rezultat nemijlocit din organele de reproducere mascule sau femele.

Intrare: tecnocit
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tecnocit
  • tecnocitul
  • tecnocitu‑
plural
  • tecnocite
  • tecnocitele
genitiv-dativ singular
  • tecnocit
  • tecnocitului
plural
  • tecnocite
  • tecnocitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)