3 intrări
56 de definiții
din care- explicative (40)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
- etimologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TEANC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. – Din tc. denk.
TEANC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. – Din tc. denk.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
teanc2 sn [At: ALRM II/I h 281/414 / V: (reg) tenci, tinc, tinci / Pl: ? / E: pvb tencui] (Reg) Tencuială (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teanc1 sn [At: (a. 1599) IORGA, D. B. 3 / Pl: ~uri, (îvr 1) tence / E: tc tenk, (denk)] 1 (Îvr) Pachet mare (de țesături) Si: balot. 2 Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele Si: (reg) năsadă. 3 (Îlav) ~uri-uri (Așezat) unul peste altul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teanc3 sm vz tenchi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TEANC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. Un teanc de saltele și de perne curate, proaspete, cu miros de busuioc. DUMITRIU, N. 132. Dete teancul de scrisori la o parte. ANGHEL-IOSIF, C. L. 162. Am înaintea mea un teanc de reviste romînești. VLAHUȚĂ, O. A. 230.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TEANC ~uri n. (despre obiecte omogene) Grămadă în care elementele constitutive sunt așezate ordonat unele peste altele. [Monosilabic] /<turc. tenk
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teanc n. 1. balot de marfă: sară teancurile să-și ia postavurile POP.; 2. pachet: scoate un teanc de hârtii AL.; 3. număr de 10 topuri de hârtie (cam 5000 coale); 4. grămadă în genere: un teanc de sumane croite CR.; teancuri-teancuri, grămadă, unul peste altul. [Turc. tenk, balot].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teanc (ea dift.) n., pl. urĭ (turc. denk, tenk, d. pers. denk, strîmt; ngr. téngi, bg. denk). Clit, stofe saŭ hîrtiĭ așezate în regulă unele peste altele, dar nu legate ca’n top orĭ în balot: teancurĭ de haĭne, de cărțĭ, de bumaște. Teancurĭ-teancurĭ, în teancurĭ unele lîngă altele. V. stivă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚANC3, țancuri, s. n. (Reg.) Vârf ascuțit și înalt de stâncă. – Din germ. Zinken (dial. Zanken).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȚANC3, țancuri, s. n. (Reg.) Vârf ascuțit și înalt de stâncă. – Din germ. Zinken (dial. Zanken).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
penche[1] sn vz tenchi1 corectat(ă)
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
teanchi sm vz tenchi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenche sm vz tenchi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenchi2 [At: (a. 1749) GCR II, 45/3 / V: (înv) țe~ / Pl: ~uri sn / E: tc tenk] 1 sn (Tcî) Măsură de greutate egală cu a patra parte dintr-un dram1 (1). 2 sm (Reg)Monedă măruntă cu valoare mică. 3 sm (Reg; pex) Lucru de nimic Si: (reg) bagatelă. 4 av (Reg) Deloc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenchi1 sm [At: ECONOMIA, 35/16 / V: (reg) teanc, tean~, ~nche, ~nghi, ~nti, ton~, tun~ / Pl: ~ / E: mg tengeri (buza)] (Bot) 1 (Trs) Porumb (Zea mays). 2 (Trs) Știulete de porumb. 3 (Trs) Boabe desprinse de pe știulete. 4 (Reg) Con2 de brad. 5 (Reg) Alac (Triticum monococcum). 6 (Reg) Alac (Triticum spelta).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenci sn vz teanc2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenghi sm vz tenchi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenti sm vz tenchi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tinc sn vz teanc2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tinci sn vz teanc2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tonchi sm vz tenchi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tunchi sm vz tenchi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țanc3 sn [At: VLAHUȚĂ, R. P. 124 / V: (reg) țenchi / Pl: ~uri / E: ger dal Zanken (ger Zinken)] 1 (Reg) Vârf ascuțit și înalt de stâncă. 2 (Reg; pan) Vârf de deal Si: culme. 3 (Mol) Perete înalt și drept de stâncă. 4 (Mol) Mal abrupt. 5 (Mol) Loc pietros. 6 (Olt) Ridicătură mică de pământ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țanc2 sn [At: VALIAN, V. / V: (reg) țenchi, țeanc sn, ~ă sf / Pl: ~uri / E: nct] 1 Băț cu care se măsoară, însemnându-se cu câte o crestătură, cantitatea laptelui muls de la oi cu ocazia alcătuirii stânii, uneori cantitatea vinului, a țuicii etc. dintr-un vas Si: (reg) țăncușă (2). 2 (Fam; îlav) La (sau, rar, pe) ~ La momentul potrivit. 3 (Fam; îlav) Pe (sau în) ~ Exact. 4 (îrg; îe) A lua ~ (sau ~ul) (la un vas), a da ~ul sau a da ~ (la un vas) A măsura cu țancul (1) cantitatea de lichid dintr-un vas. 5 (Reg; îe) A vorbi cu ~ A vorbi prin semne. 6 (Îae) A vorbi fără șir. 7 (Înv) Semn făcut pe un vas în locul până unde ajunge lichidul conținut Si: (reg) țăncușă (4). 8 (Reg) Bețișor cu ajutorul căruia, când se țese o velință, se măsoară lățimea unei vergi. 9 (Reg; pex) Unitate de măsură. 10 (Reg; pex) Obiect folosit ca instrument de măsurat. 11 (Reg) Semn distinctiv constând dintr-o bucată de lemn sau de material textil care se pune pe pănura dată la piuă, pe sculurile date la vopsit. 12 (Reg) Crestătură, de o anumită formă, făcută la urechea oii ca semn de recunoaștere Si: (reg) țăncușă (19). 13 (Reg; la unele jocuri de copii) Loc însemnat la care trebuie să ajungă cei care se întrec la un joc (de obicei, cu mingea). 14 (Șîcs în ~) Țintar (1). 15-16 (Reg; lpl) Bețișoare cu crestături sau bilețele numerotate cu care se trage la sorți Si: (reg) țăncușă (5-6). 17 (Reg; îe) A da ~ la pepene A tăia și a scoate o bucată dintr-un pepene pentru a gusta dacă e bun. 18 (Reg) Fâșie îngustă de pământ, de holdă etc. 19 (Reg) Ciob (1). 20 Instrument de care se servesc dogarii la asamblatul doagelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țancă2 sf vz țanc2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țeanc sn vz țanc2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țenchi6 sn vz țanc3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țenchi2 sm vz tenchi2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țenchi5 sn vz țanc2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism învechit) A patra parte dintr-un dram. Din acest praf... să se dea cîte un tenchi la trei-patru ceasuri. PISCUPESCU, O. 257.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȚANC3, țancuri, s. n. Vîrf ascuțit și înalt de stîncă. Soarele bătea de cătră amiază, de pe țancul Măgurei. SADOVEANU, B. 20. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stîncă din zare. GÎRLEANU, L. 25. Un grind înalt, țuguiat, stă drept înaintea noastră, din spatele lui se ridică două țancuri golașe, vinete, ascuțite. VLAHUȚĂ, O. A. II 170.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TENCHI, tenchiuri, s. n. (Turcism înv.) A patra parte dintr-un dram. – Tc. denk.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ȚANC3 ~uri n. reg. Vârf ascuțit al unei stânci. /<germ. Zinken
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TENCHI s.n. (ȚR) Măsură de greutate. Fierbe-l într-o ulcea smănțuită . . . cu un tenchiu de cuișoare întregi. CARTE DE BUCATE. Etimologie: tc. tenk.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenchiu n. Tr. Bot. alac roșu: când săpai tenchiul pe coaste POP. [Ung. TÖNK, strujan].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenchiu m. od. a patra parte dintr’un dram. [Turc. TENK].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țanc n. Mold. stâncă: țancurile Toancelor. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) tenchĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] tenk, denk, greutate, mică măsură: ngr. téngi, sfert de drahmă). Vechĭ. Sfert de dram.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) tenchĭ m., pl. tot așa (ung. tönk, strujan, și tengeri, popușoĭ). Ban. Trans. Popușoĭ, porumb.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) țanc n., pl. urĭ (mgerm. zanke, ngerm. zinke, colț, pisc). Stîncă ascuțită (pe care cresc brazĭ piticĭ): țancurĭ ascuțite ĭes [pop. ĭese] din adîncurile pădurilor (Vlah. Rom. Pit. 150), se arătaŭ pe țancurĭ goale făpturĭ de pe tarîmurile de dedesupt (Sadov. Univ. 24 Apr. 1913, 1, 7). Băț crestat de măsurat lichidele’ntr’un vas (maĭ ales laptele). Semn la care trebuĭe să ajungă orĭ să se oprească ceĭ ce se întrec la un joc: a ajunge, a lovi la țanc. La țanc, exact, potrivit, la timp. Mold. Vechĭ (țenchĭ, pl. urĭ). Hotar, limită: țenchĭu vĭețiĭ. Din țenchĭ în țenchĭ, din loc în loc. V. cheanț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țenchĭ, V. țanc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
teanc s. n., pl. teancuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
teanc s. n., pl. teancuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
teanc s. n., pl. teancuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
țanc2 (reg.) s. n., pl. țancuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
țanc2 (reg.) s. n., pl. țancuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
țanc (vârf de stâncă, bețișor) s. n., pl. țancuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TEANC s. v. balot.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TEANC s. grămadă, maldăr, vraf, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TEANC s. grămadă, maldăr, vraf, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
teanc s. v. BALOT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TENCHI s. v. alac, grâu moale, porumb.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tenchi s. v. ALAC. GRÎU MOALE. PORUMB.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
teanc (-curi), s. n. – Grămadă, morman. Megl. denc. Tc. denk, tenk (Tiktin; Candrea). Diftongarea nu este clară; poate ar trebui considerat teanc ca der. din tencui ca teasc din tescui. – Der. tencui, vb. (a îngrămădi, a împacheta).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tenchi (-iuri), s. n. – Greutate înv., egală cu 0,795 g în Munt. și 0,8088 g în Mold. – Mr. tenghe. Tc. tenk (Șeineanu, II, 356), cf. ngr. τέγγι, bg. denk. Sec. XIX, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țanc (-curi), s. n. – 1. Pisc, culme. – 2. Punct, moment exact. – 3. Țintă, obiectiv. – 4. Miră, cătare. – 5. Gradație pentru a măsura butoaie. – 6. Măsurare, cotit, cotărit. – Var. înv. țenchi. De la țanc, var. lui țac, cf. celelalte der. de la această rădăcină expresivă. Pentru prezența infixului nazal, cf. bo(n)t, cio(n)c, ciu(n)t. Legătura cu sl. znakŭ „semn” (Cihac, II, 429) este improbabilă; nici cea presupusă cu germ. Zinke, Zacke (Tiktin; Candrea) sau mag. czenk (Lacea, Dacor., III, 744) nu este mai puțin improbabilă. Der. țencușe (var. țăncușe, țincușe), s. f. (vîrf, ascuțiș, colț; bucată de răboj pentru control; un anumit joc de copii cu pietricele sau cu boabe de porumb), cu suf. dim.; țanțoș, adj. (mîndru, fălos, încrezut), probabil în loc de *țancoș, cf. sp. encumbrarse (după Cihac, II, 534, din mag. dacos; după Scriban, din mag. cincos „perfid”); țănțoșa, vb. refl. (a se mîndri, a se făli).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
țanc1, țancuri, s.n. – (reg.) Pisc, culme, vârf ascuțit de stâncă, deal stâncos, coastă prăpăstioasă. – Din germ. Zinken (dial. Zanken) „colț, pisc, vârf; dinte” (Tiktin, Candrea, cf. DER; Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N60) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M73) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
teanc, teancurisubstantiv neutru
- 1. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un teanc de saltele și de perne curate, proaspete, cu miros de busuioc. DUMITRIU, N. 132. DLRLC
- Dete teancul de scrisori la o parte. ANGHEL-IOSIF, C. L. 162. DLRLC
- Am înaintea mea un teanc de reviste romînești. VLAHUȚĂ, O. A. 230. DLRLC
-
etimologie:
- denk DEX '98 DEX '09
tenchi, tenchiurisubstantiv neutru
- 1. A patra parte dintr-un dram. DLRLC
- Din acest praf... să se dea cîte un tenchi la trei-patru ceasuri. PISCUPESCU, O. 257. DLRLC
-
etimologie:
- denk DLRM
țanc, țancurisubstantiv neutru
- 1. Vârf ascuțit și înalt de stâncă. DEX '09 DLRLC
- Soarele bătea de cătră amiază, de pe țancul Măgurei. SADOVEANU, B. 20. DLRLC
- Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stîncă din zare. GÎRLEANU, L. 25. DLRLC
- Un grind înalt, țuguiat, stă drept înaintea noastră, din spatele lui se ridică două țancuri golașe, vinete, ascuțite. VLAHUȚĂ, O. A. II 170. DLRLC
-
etimologie:
- Zinken (dialectal Zanken). DEX '09