5 definiții pentru teșcălie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

teșcălie sf [At: G. M. ZAMFIRESCU, SF., M. N. II, 40 / Pl: ~ii / E: teașcă + -ălie] 1-4 (Reg; șhp) Tășcuță (1-4).

TEȘCĂLÍE, teșcălii, s. f. (Rar) Tașcă. Scoteau amnarul din teșcălia de la brîu. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 40.

TEȘCĂLÍE, teșcălii, s. f. (Rar) Tașcă. – Din tașcă + suf. -ălie.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEȘCĂLÍE s. v. tașcă, tășculiță, tășcuță.

teșcălie s. v. TAȘCĂ. TĂȘCULIȚĂ. TĂȘCUȚĂ.

Intrare: teșcălie
teșcălie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teșcălie
  • teșcălia
plural
  • teșcălii
  • teșcăliile
genitiv-dativ singular
  • teșcălii
  • teșcăliei
plural
  • teșcălii
  • teșcăliilor
vocativ singular
plural

teșcălie

etimologie:

  • tașcă + sufix -ălie.
    surse: DLRM