2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TARHÁN, tarhani, s. m. (Entom.; reg.) Șvab1. – Din ucr. tarhan.

TARHÁN, tarhani, s. m. (Entom.; reg.) Șvab1. – Din ucr. tarhan.

tarhan sm [At: TDRG / V: (reg) ~hon, tăr~, tor~, tur~ / Pl: ~i / E: ucr тарган] (Ent; Buc) 1 Șvab (Blatta orientalis). 2 Șvab (Phyllodromia germanica). 3 (Îc) ~ de-câmp Corhan-de-câmp (Ectobia lapponica).

TARHÁN, tarhani, s. m. (Entom.) Șvab1. – Ucr. tarhan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tarhán (reg.) s. m., pl. tarháni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TARHÁN s. v. corhan, gândac de bucătărie, gândac de casă, gândac-negru, libarcă, rus, șvab.

tarhan s. v. CORHAN. GÎNDAC-DE-BUCĂTĂRIE. GÎNDAC-DE-CASĂ. GÎNDAC-NEGRU. LIBARCĂ. RUS. ȘVAB.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tarhán (-ni), s. m. – Libarcă (Blatta germanica). – Var. tărhan, torhan, tarhon, turhan. Rut. tarhan (Tiktin). În Bucov. și Mold.

Intrare: tarhan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tarhan
  • tarhanul
  • tarhanu‑
plural
  • tarhani
  • tarhanii
genitiv-dativ singular
  • tarhan
  • tarhanului
plural
  • tarhani
  • tarhanilor
vocativ singular
plural
Intrare: tărhan
tărhan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tarhan

etimologie: