O definiție pentru tarabuluș


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tarabulúș (-șe), s. n. – Țesătură orientală care se folosea ca turban. Tc. tarabulus „Tripoli” (Tiktin).

Intrare: tarabuluș
tarabuluș substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tarabuluș
  • tarabulușul
  • tarabulușu‑
plural
  • tarabulușe
  • tarabulușele
genitiv-dativ singular
  • tarabuluș
  • tarabulușului
plural
  • tarabulușe
  • tarabulușelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)