tapir sm [At: CR 1834, 341²/26 / V: ~per / Pl: ~i / E: fr tapir] Animal mamifer din America de Sud și sud-estul Asiei, cu corpul relativ masiv, pielea netedă, având buza superioară și nasul contopite într-o trompă scurtă (Tapirus).

TAPIR, tapiri, s. m. Animal mamifer din zona tropicală a Asiei și a Americii, cu botul și nasul prelungite într-o trompă mică (Tapirus americanus).

TAPIR s.m. Mamifer erbivor care trăiește în zona tropicală a Asiei și a Americii, avînd nasul prelungit cu o trompă mobilă, pielea groasă și netedă și coada foarte scurtă. [< fr. tapir, cf. port. tapir < cuv. tupi].

TAPIR s. m. mamifer erbivor din zona tropicală a Asiei și a Americii, cu nasul prelungit cu o trompă scurtă, având pielea groasă și netedă. (< fr. topir)

TAPIR ~i m. Mamifer erbivor exotic de talie mare, cu pielea netedă și cu botul de forma unei trompe scurte. /<fr. tapir

tapir m. cuadruped pachiderm al cărui nas este în forma unei scurte trompe.

*tapír m. (fr. tapir, cuv. brazilian). Un fel de porc cu nasu încovoĭat. (E mare cam cît măgaru și trăĭește pe malurile rîurilor din regiunile tropicale ale Americiĭ și Malaĭeziiĭ). Iron. Nas de tapir, nas achilin (ca cĭocu papagaluluĭ).

taper sm vz tapir

tapir s. m., pl. tapiri

tapir s. m., pl. tapiri

tapir s. m., pl. tapiri