9 definiții pentru tanchetă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TANCHÉTĂ, tanchete, s. f. Tanc mic, ușor, cu blindaj subțire. – Din tanc.

tanche sf [At: STANCU, U. R. S. S. 192 / Pl: ~te / E: fr tanquette] Tanc1 (1) mic, cu blindaj ușor.

TANCHÉTĂ, tanchete, s. f. Tanc mic, ușor, cu blindaj subțire. – Din tanc.

TANCHÉTĂ, tanchete, s. f. Tanc mic, cu blindaj ușor. Mici tanchete proaspăt vopsite... tăiau orașul în două. STANCU, U.R.S.S. 192.

TANCHÉTĂ s.f. (Mil.) Tanc mic cu blindaj ușor. [< fr. tanquette].

TANCHÉTĂ s. f. tanc mic, cu blindaj ușor. (< fr. tanquette)

TANCHÉTĂ ~e f. Tanc mic cu blindaj ușor, folosit, în special, pentru acțiuni de cercetare. /<fr. tanquette


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tanchétă s. f., g.-d. art. tanchétei; pl. tanchéte

Intrare: tanchetă
tanchetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tanche
  • tancheta
plural
  • tanchete
  • tanchetele
genitiv-dativ singular
  • tanchete
  • tanchetei
plural
  • tanchete
  • tanchetelor
vocativ singular
plural

tanchetă

  • 1. Tanc mic, ușor, cu blindaj subțire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Mici tanchete proaspăt vopsite... tăiau orașul în două. STANCU, U.R.S.S. 192.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • tanc
    surse: DEX '09 DEX '98