2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tabon2 sn vz tabun

tabón și tabún n., pl. urĭ și oane (rus. rut. tabún). Est. Cîrd mare de vite duse la tăĭetoare, la ĭarmaroc ș. a.: se buntuluĭa ca bivolu’n tabon! – Tabon în rev. I. Crg. 3, 346. Btș. În Ml. tabon, 1. izlaz; 2. locu cît poate paște un cal priponit.

TABUN, tabunuri, s. n. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai crescută în libertate, pe pășunile din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Reg.) Pășune, izlaz. – Din ucr. tabun.

tabun sn [At: CUPARENCU, V. 24/28 / V: (reg) ~bon (Pl: ~oane), tambon, tăboi, tăbon / Pl: ~uri / E: tt tabun cf ucr табун] 1 Herghelie de cai sălbatici (din stepă). 2 Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă). 3 (Mol) Cireadă de vite. 4 (Mol) Turmă mare de oi. 5 (Mol) Ceată mare de oameni. 6 (înv) Grupare de războinici tătari. 7 (înv) Așezare tătărească. 8 (înv) Loc de popas. 9 (Reg) Tabără de care. 10 (Mun; Olt) Pășune. 11 (Reg; prc) Porțiunea din pășune pe care paște un cal priponit.

TABUN, tabunuri, s. n. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Reg.) Pășune, izlaz. – Din ucr. tabun.

TABUN, tabunuri, s. n. Herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. Poprim aici breazul și dăm în schimb alt cal din tabunul nostru. SADOVEANU, N. P. 96. Să pregătească neîntîrziat cîțiva cai de călărie... dintre cei de tabun. CAMIL PETRESCU, O. II 4. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (Regional) Loc de pășune pentru cai, vite sau oi.

TABUN ~uri n. 1) Sistem de creștere a cailor în condiții de libertate (pe pășuni, în stepă). 2) Herghelie de cai aproape sălbatici (din stepă). 3) rar Mulțime de animale. 4) rar Loc necultivat pe care pasc vitele; toloacă; suhat; izlaz; pășune; imaș. /<lat. tabun

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TABUN s. v. cireadă, imaș, izlaz, pășune, turmă.

tabun s. v. CIREADĂ. IMAȘ. IZLAZ. PĂȘUNE. TURMĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tabon (-oane), s. n. – (Mold.) Turmă, cîrd. – Var. tabun. Pol., rus. tabun (Tiktin).[1]

  1. Var. tabun cf. def. din Dicționarul de Sinonime, NODEX și DEX’98. — blaurb.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

TABÚN (< ucr., tăt.) s. n. 1. (ZOOT.) Grup de cai ținuți în libertate, pe pășune. 2. Derivat al acidului cianofosforic folosit ca gaz de luptă.

Intrare: tabon
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabon
  • tabonul
  • tabonu‑
plural
  • taboane
  • taboanele
genitiv-dativ singular
  • tabon
  • tabonului
plural
  • taboane
  • taboanelor
vocativ singular
plural
Intrare: tabun (zoot.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabun
  • tabunul
  • tabunu‑
plural
  • tabunuri
  • tabunurile
genitiv-dativ singular
  • tabun
  • tabunului
plural
  • tabunuri
  • tabunurilor
vocativ singular
plural
tambon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tăbon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tăboi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tabun, tabunurisubstantiv neutru

  • 1. Sistem de creștere a cailor în libertate (pe pășune, în stepă); herghelie de cai crescută în libertate, pe pășunile din stepă. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Poprim aici breazul și dăm în schimb alt cal din tabunul nostru. SADOVEANU, N. P. 96. DLRLC
    • format_quote Să pregătească neîntîrziat cîțiva cai de călărie... dintre cei de tabun. CAMIL PETRESCU, O. II 4. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.