3 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TABELÁ, tabelez, vb. I. Tranz. A realiza o tabelă. – Din tabelă.

TABELÁ, tabelez, vb. I. Tranz. A realiza o tabelă. – Din tabelă.

TABELÁR, -Ă, tabelari, -e, adj. În formă de tabel (1). ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul. – Din fr. tabellaire.

TABELÁR, -Ă, tabelari, -e, adj. În formă de tabel (1). ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul. – Din fr. tabellaire.

tabela vt [At: L. ROM. 1975,106 / Pzi: ~lez / E: tabel] A aranja în formă de tabel (1).

tabelar, ~ă [At: ȘINCAI, HR. III, 46/22 / V: (înv) ~iu (S și: (înv) -ella-) / Pl: ~i, ~e / E: lat tabellarius, fr tabellaire] 1 a În formă de tabel (1). 2 sn (Tip) Zaț cu care se tipăresc registrele. 3 a În formă de tăbliță (1). 4 a (Îs) Tipărire ~ă Sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul. 5 sm (Înv) Curier (1).

TABELÁR, -Ă, tabelari, -e, adj. (Despre liste, statistici etc.) În formă de tabel. Deocamdată însă Huțu nu era decît scriitor la consistoriu, ticluia circulări, aduna date și făcea expuneri tabelare despre nașteri și încetări din viață. SLAVICI, O. I 105. ◊ Tipărire tabelară = vechi sistem de tipărire, folosit înainte de descoperirea literelor mobile, cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul.

TABELÁ vb. I. tr. A face o tabelă. [< tabelă].

TABELÁR, -Ă adj. (Despre liste, situații etc.) Care are forma unui tabel. ♦ Tipărire tabelară = vechi sistem de tipărire cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care se grava textul. [Cf. fr. tabellaire].

TABELÁR, -Ă adj. în formă de tabel. ♦ tipărire ~ă = vechi sistem de tipărire cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care se grava textul. (< lat. tabellarius, gr. tabellaire)

A TABELÁ ~éz tranz. A pune într-un tabel. /Din tabel

TABELÁR ~ă (~i, ~e) Care are formă de tabel; în formă de tabel. ◊ Tipărire ~ă vechi procedeu de tipărire cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul. /<lat. tabellarius, fr. tabellaire

*tabelár, -ă adj. (lat. tabellarius). În formă de tabelă saŭ de tabloŭ (adică vizibil de-odată, pe o singură pagină). Tipărire tabelară, tipărire cu tăblițe cu litere fixe, cum se proceda în ainte de a se fi descoperit literele mobile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tabelá (a ~) vb., ind. prez. 3 tabeleáză

tabelár adj. m., pl. tabelári; f. tabeláră, pl. tabeláre

tabéla vb., ind. prez. 1 sg. tabeléz, 3 sg. și pl. tabeleáză; conj. prez. 3 sg. și pl. tabeléze

tabelár adj. m., pl. tabelári; f. sg. tabeláră, pl. tabeláre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TABELÁR s. v. curier, mesager, ștafetă.

tabelar s. v. CURIER. MESAGER. ȘTAFETĂ.

Intrare: tabelare
tabelare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabelare
  • tabelarea
plural
  • tabelări
  • tabelările
genitiv-dativ singular
  • tabelări
  • tabelării
plural
  • tabelări
  • tabelărilor
vocativ singular
plural
Intrare: tabela
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tabela
  • tabelare
  • tabelat
  • tabelatu‑
  • tabelând
  • tabelându‑
singular plural
  • tabelea
  • tabelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tabelez
(să)
  • tabelez
  • tabelam
  • tabelai
  • tabelasem
a II-a (tu)
  • tabelezi
(să)
  • tabelezi
  • tabelai
  • tabelași
  • tabelaseși
a III-a (el, ea)
  • tabelea
(să)
  • tabeleze
  • tabela
  • tabelă
  • tabelase
plural I (noi)
  • tabelăm
(să)
  • tabelăm
  • tabelam
  • tabelarăm
  • tabelaserăm
  • tabelasem
a II-a (voi)
  • tabelați
(să)
  • tabelați
  • tabelați
  • tabelarăți
  • tabelaserăți
  • tabelaseți
a III-a (ei, ele)
  • tabelea
(să)
  • tabeleze
  • tabelau
  • tabela
  • tabelaseră
Intrare: tabelar
tabelar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabelar
  • tabelarul
  • tabelaru‑
  • tabela
  • tabelara
plural
  • tabelari
  • tabelarii
  • tabelare
  • tabelarele
genitiv-dativ singular
  • tabelar
  • tabelarului
  • tabelare
  • tabelarei
plural
  • tabelari
  • tabelarilor
  • tabelare
  • tabelarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tabela

  • 1. A realiza o tabelă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • tabelă
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

tabelar

  • 1. În formă de tabel.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Deocamdată însă Huțu nu era decît scriitor la consistoriu, ticluia circulări, aduna date și făcea expuneri tabelare despre nașteri și încetări din viață. SLAVICI, O. I 105.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: