3 definiții pentru tăval


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tăval sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: pvb tăvăli] (Reg) 1 (Îlav) De-a ~ul De-a rostogolul. 2 Bătaie (1).

tăvál n., pl. urĭ. A da tăval, a tăvăli, a rostogoli. De-a tăvalu, de-a dura, tava.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tăvál, tăváluri, s.n. (reg.) 1. rostogolire, tăvălire. 2. bătaie.

Intrare: tăval
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăval
  • tăvalul
  • tăvalu‑
plural
  • tăvaluri
  • tăvalurile
genitiv-dativ singular
  • tăval
  • tăvalului
plural
  • tăvaluri
  • tăvalurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)