6 definiții pentru tărâțos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂRÂȚÓS, -OÁSĂ, tărâțoși, -oase, adj. Care conține tărâțe (1) sau care are aspectul tărâței. – Tărâță + suf. -os.

TĂRÂȚÓS, -OÁSĂ, tărâțoși, -oase, adj. Care conține tărâțe (1) sau care are aspectul tărâței. – Tărâță + suf. -os.

tărâțos, ~oa a [At: ANON. CAR. / Pl: ~oși, ~oase / E: tărâță + -os] 1 Care conține tărâță (1). 2 Care are aspectul tărâței (1). 3 (Reg) Cu multă mătreață1.

TĂRÂȚÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are tărâță. 2) Care are aspect de tărâță; asemănător cu tărâța. /tărâță + suf. ~os

TĂRÎȚÓS, -OÁSĂ, tărîțoși, -oase, adj. Care conține tărîțe, plin de tărîțe. Grîul era muced și tărîțos și totuși cu preț mare. BĂLCESCU, O. II 224.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tărâțós adj. m., pl. țărâțóși; f. tărâțoásă, pl. tărâțoáse

tărâțós adj. m., pl. tărâțóși; f. sg. tărâțoásă, pl. tărâțoáse

Intrare: tărâțos
tărâțos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărâțos
  • tărâțosul
  • tărâțosu‑
  • tărâțoa
  • tărâțoasa
plural
  • tărâțoși
  • tărâțoșii
  • tărâțoase
  • tărâțoasele
genitiv-dativ singular
  • tărâțos
  • tărâțosului
  • tărâțoase
  • tărâțoasei
plural
  • tărâțoși
  • tărâțoșilor
  • tărâțoase
  • tărâțoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tărâțos

  • 1. Care conține tărâțe sau care are aspectul tărâței.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Grîul era muced și tărîțos și totuși cu preț mare. BĂLCESCU, O. II 224.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Tărâță + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09