O definiție pentru tăgăduitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tăgăduitor, ~oare smf, a [At: KLEIN, D. 436 / Pl: ~i, ~oare / E: tăgădui + -tor] 1-2 (Persoană) care tăgăduiește (1).
Intrare: tăgăduitor
tăgăduitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.